Căutare

Biserica catolică marchează anual Ziua Mondială a Păcii pe 1 ianuarie, Octava Nașterii lui Isus, ”Principele Păcii” Biserica catolică marchează anual Ziua Mondială a Păcii pe 1 ianuarie, Octava Nașterii lui Isus, ”Principele Păcii” 

Pacea nu se edifică dacă uităm că există un trecut și un viitor: papa Francisc, la Ziua Păcii 2022

Educația, munca și dialogul dintre generații sunt esențiale pentru construcția păcii: spune papa Francisc în Mesajul său pentru Ziua Mondială a Păcii 2022. Înființată de Biserica Catolicăîn 1967, la inițiativa Sfântului Paul al VI-lea, Ziua Mondială a Păcii este marcată anual pe 1 ianuarie, în Octava Nașterii Domnului, ”Principele Păcii”.

Cetatea Vaticanului - Adrian Dancă
03 ianuarie 2022 - Vatican News.
 Revenim la Mesajul papei Francisc pentru Ziua mondială a păcii, pe care Biserica catolică a înființat-o în 1967 și o celebrează anual pe 1 ianuarie, Octava Nașterii Domnului ”Principele păcii”.

La rugăciunea ”Îngerul Domnului” din 1 ianuarie a.c., papa Francisc a spus că în Mesajul de anul acesta a subliniat că ”pacea se construiește prin dialogul dintre generații, prin educație și prin muncă. Fără aceste trei elemente”, a remarcat papa, ”lipsesc temeliile”. ”Să mergem acasă gândindu-ne la pace, pace și iar pace. E nevoie de pace”.

În emisiunile precedente am prezentat, printre altele, îndemnul papei adresat guvernelor de a aloca mai mulți bani pentru educație și mai puțini pentru arme, eliberând astfel resurse financiare pentru promovarea păcii prin educație, din convingerea că pacea înseamnă mai mult decât lipsa războiului.

Dar pentru construcția păcii, remarcă papa în partea a doua a Mesajului său, este nevoie și de dialogul dintre generații. ”Într-o lume strânsă încă în cleștele pandemiei, care a provocat prea multe probleme, unii încearcă să fugă de realitate refugiindu-se în spații private, iar alții o înfruntă prin violența distrugătoare, dar între indiferența egoistă și protestul violent există o opțiune mereu posibilă: dialogul, dialogul dintre generații”.

”Orice dialog sincer, deși nu este lipsit de o justă și pozitivă dialectică, cere întotdeauna o încredere de bază între interlocutori. Această încredere reciprocă trebuie să ne-o însușim din nou! Actuala criză sanitară a amplificat pentru toți sentimentul de singurătate și replierea asupra propriei persoane. La solitudinea bătrânilor se alătură în tineri sentimentul de neputință și lipsa unei idei împărtășite despre viitor. Atare criză este cu siguranță dureroasă, dar în ea se poate exprima în același timp ceea ce este mai bun în oameni. Într-adevăr, chiar în timpul pandemiei am întâlnit, în orice parte a lumii, mărturii generoase de compasiune, împărtășire și solidaritate”.

”A dialoga”, evidențiază papa în Mesajul pentru ziua păcii, ”înseamnă a se asculta uni pe alții, a se confrunta, a se pune de acord și a merge împreună. A favoriza toate acestea între generații înseamnă a desțeleni terenul tare și steril al conflictului și rebutării pentru a cultiva în el semințele unei păci durabile și împărtășite. În timp ce dezvoltarea tehnologică și economică a dezbinat deseori generațiile, crizele contemporane dovedesc urgența alianței dintre ele. Pe de o parte, tinerii au nevoie de experiența existențială, sapiențială și spirituală a bătrânilor, iar pe de alta, persoanele în vârstă au nevoie de susținerea, afecțiunea, creativitatea și dinamismul tinerilor”.

”Marile provocări sociale și procesele de pacificare nu pot face abstracție de dialogul dintre custozii memoriei, cei în vârstă, și cei care duc istoria mai departe, cei tineri; dar [nu poate face abstracție] nici de disponibilitatea fiecăruia de a face loc celuilalt, de a nu pretinde ocuparea întregii scene urmărind propriile interese imediate ca și cum nu ar exista trecut și viitor. Criza globală prin care trecem ne arată în întâlnirea și dialogul dintre generații forța motrice a unei politic sănătoase, care nu se mulțumește să gestioneze existentul ”prin petece și soluții rapide”, dar care se oferă ca formă eminentă de iubire față de celălalt, în căutarea de proiecte împărtășite și sustenabile”.

”Dacă în dificultăți vom ști să practicăm dialogul dintre generații, vom putea să fim bine înrădăcinați în prezent și, din această postură, să frecventăm trecutul și viitorul: a frecventa trecutul pentru a învăța din istorie și pentru a vindeca rănile care uneori ne condiționează; a frecventa viitorul pentru a alimenta entuziasmul, a face să înmugurească visele, a trezi profeții, a face să înflorească speranțele. În acest fel, uniți, vom putea să învățăm unii de la alții. Fără rădăcini, cum ar putea pomii să crească și să rodească? E de ajuns să ne gândim la tema îngrijirii casei noastre comune. Mediul însuși, într-adevăr, este un împrumut pe care orice generație îl primește și trebuie să-l transmită generației succesive. De aceea, trebuie apreciați și încurajați nenumărații tineri care se angajează pentru o lume mai justă și atentă la salvgardarea creației, încredințată custodiei noastre. Ei fac aceasta cu neliniște și cu entuziasm, mai ales cu simțul răspunderii în fața unei urgente schimbări de direcție, pe care ne-o impun dificultățile pe care le-a scos la vedere actuala criză etică, socială și de mediu”.

”De altfel, șansa de a construi împreună parcursuri de pace nu poate să facă abstracție de educație și de muncă, spații și contexte privilegiate ale dialogului dintre generații. Educația este cea care oferă gramatica dialogului dintre generații, iar în experiența muncii bărbații și femeile din diverse generații se regăsesc să colaboreze, făcând schimburi de cunoștințe, experiențe și competențe în vederea binelui comun”.

03 ianuarie 2022, 12:39