Sfinții Petru și Paul: interviu cu mitropolitul Emmanuel al Calcedoniei

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

28 iunie 2021 – Vatican News. De câteva luni, mitropolitul Emmanuel a părăsit Franța pentru a asuma titlul de mitropolit al Bisericii din Calcedonia, devenind numărul doi în cadrul ierarhiei Patriarhatului Ecumenic de Constantinopol. Mitropolitul Emmanuel este trimisul patriarhului Bartolomeu la celebrările de la Roma, prilejuite de solemnitatea Sfinții Petru și Paul, în calitate de șef al delegației Patriarhatului Ecumenic de Constantinopol.

Răspunzând la întrebarea legată de vestirea Evangheliei și transmiterea credinței într-o lume globalizată, mitropolitul Emmanuel al Calcedoniei a spus: „Vestirea Evangheliei în lume nu este o chestiune de strategie. Mă tem că ne gândim mai mult la supraviețuirea creștinismului decât la împărtășirea veștii bune a lui Cristos cel Înviat. De fapt, vedem cum postmodernitatea provoacă în mod sistematic orice formă de instituție. Bisericile noastre nu sunt imune la această dimensiune a secularizării contemporane.

Acest fenomen de dezamăgire este real și atinge însăși inima misiunii noastre de creștini, pe care Cristos ne îndeamnă să o îndeplinim, prin cuvintele: „Mi-a fost dată toată puterea în cer și pe pământ. Așadar, mergând, faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-i să țină toate câte v-am poruncit! Și iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii!” (Mt 28,18-20). Această încheiere a Evangheliei după sfântul apostol Matei evidențiază în mod clar cum trebuie transmisă credința în Cristos celor care se îndoiesc. Cristos este alfa și omega misiunii noastre. El este prezent, în același timp, pe calea prin care se transmite credința și la finalul acestui parcurs spiritual. De aceea, nu există alt răspuns decât îmbrăcarea în Domnul Isus Cristos (cf Rm 13,14), adică a trăi in partea cea mai intimă a propriei inimi misterul morții și învierii Domnului, înainte de a-l oferi și de a-l consacra pentru viața lumii. Da, în unele părți ale lumii, creștinii sunt persecutați pentru credința lor. Iar în alte părți ale lumii, secularizarea marginalizează creștinismul. Însă nimic din ceea ce trăim astăzi nu este în esență diferit de ceea ce au trebuit să îndure primele comunități creștine în timpul celor trei sute de ani de persecuție activă. Revederea literaturii din acea perioadă este de mare relevanță azi, pentru noi. Problema nu este globalizarea, ci relația noastră cu lumea. ‚A trăi în lume fără a aparține lumii’, cum ne îndeamnă să facem Scrisoarea către Diognet.”

Întrebat în legătură cu pregătirile prilejuite de împlinire – în 2025 – a 1700 de ani de la Conciliul din Niceea, cu specificarea că în 2025 va coincide celebrarea Paștelui pentru creștini, mitropolitul Emanuel de Calcedonia a spus: „După cum știți, la Conciliul din Niceea a fost stabilită formula pentru a calcula data Paștelui. Data Paștelui este încă calculată după această metodă, chiar dacă se bazează pe două calendare diferite: calendarul gregorian, pentru Biserica Catolică, și calendarul iulian, pentru Biserica Ortodoxă. Iar datele pot coincide sau pot diferi până la cinci săptămâni. Chestiunea celebrării comune a Paștelui se impune gradual, ca o chestiune ecumenică de prim ordin. De fapt, cum putem mărturisi adevărul misterului care stă în centrul mărturiei creștinismului dacă rămânem divizați pe această temă?

Cred că Jubileul care se apropie ar trebui să ne îndemne să reflectăm asupra practicilor noastre liturgice, în spiritul integrității trupului lui Cristos. Pentru Biserica Ortodoxă, chestiunile privitoare la calendar rămân spinoase și istoria ne-a arătat că pot duce la schisme. Și contextul pan-ortodox de dinaintea conciliului nu a fost în măsură să le înfrunte fără a genera fenomene de polarizare mai puțin teologice și mai curând identitare.Celebrarea Paștelui în aceiași duminică în întreaga lume creștină, pe această bază istorică conciliară, ar fi un puternic mesaj de mărturie și reconciliere”.

O altă întrebare a directorului editorial Andrea Tornielli se referă la două documente magisteriale ale episcopului Romei care au deschis posibilitatea întâlnirii și dezbaterii cu alte religii și cu credincioșii în privința unor teme importante pentru viitorul nostru: enciclica Laudato si’ și enciclica Fratelli tutti care pot ajuta creștinii în vederea pregătirii unui viitor mai bun.

Referindu-se la cele două documente, mitropolitul Emmanuel al Calcedoniei a spus: „Văd în cele două documente pe care le citați o mare oportunitate de dialog și apropiere. Însă, aș dori să subliniez importanța Sanctității Sale patriarhul ecumenic Bartolomeu atât în privința protejării mediului cât și în legătură cu acel etos de solidaritate care ne însuflețește pe toți, în calitate de creștini. De fapt, în timpul misiunii sale de treizeci de ani la conducerea Patriarhatului Ecumenic, patriarhul ecumenic a subliniat în mod repetat interdependența dintre conservarea mediului și grija față de alții. Această lectură spirituală a lumii demontează certitudinile noastre și ne face conștienți de responsabilitatea creștinilor de a primi cu gratitudine lumea, creația sa și pe cei care o alcătuiesc. Lui i se datorează această sinteză aproape sacramentală. Întreaga creație devine un sacrament, un mister în care se revelează prezența mântuitoare a lui Dumnezeu, care se poate împli doar printr-un gest de jertfă, oferindu-i lui Dumnezeu ceea ce Dumnezeu ne-a oferit nouă (...)”.