Căutare

2019.07.11 Papa Francesco, Messaggio sulla cura del creato 2019.07.11 Papa Francesco, Messaggio sulla cura del creato 

Ocrotirea Creației este răspunderea tuturor: ”Pe calea către îngrijirea Casei comune”

A fost prezentat joi, 18 iunie 2020, documentul ”Pe calea către îngrijirea Casei comune. Cinci ani de la «Laudato Si»”. Rezultat al Grupului de lucru inter-departamental al Sfântului Scaun asupra ecologiei integrale, documentul se încadrează în seria de inițiative care marchează anul special ”Laudato Si”, anunțat de papa Francisc în perioada 24 mai 2020 – 24 mai 2021. Vatican News vă oferă aici un rezumat al documentului.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
18 iunie 2020 – Vatican News
. A oferi orientări pentru activitatea catolicilor, dar nu numai a acestora, și a interpela pe fiecare creștin cu privire la o relație sănătoasă cu Creația lui Dumnezeu: acestea sunt principalele obiective ale documentului inter-departamental ”Pe calea către îngrijirea Casei comune. Cinci ani de la «Laudato Si»” care joi, 18 iunie 2020, a fost prezentat publicului larg la Sala de Presă a Sfântului Scaun.

Enciclica ”Laudato Si” a fost semnată de papa Francisc în 24 mai 2015 și a fost publicată în 18 iunie în același an, bucurându-se de un amplu ecou în opinia publică mondială. Documentul prezentat astăzi este rezultatul Grupului de lucru inter-departamental al Sfântului Scaun asupra ecologiei integrale, înființat în 2015 pentru a susține promovarea și realizarea concretă a ecologiei integrale. Fac parte din acest Grup de lucru diferite instituții care au legătură cu Sfântul Scaun și sunt angajate în acest domeniu, unele Conferințe episcopale și diverse organizații catolice. Este și motivul pentru care, la conferința de presă de astăzi, au luat parte, printre alții, arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, secretarul Secției pentru Raporturile cu Statele din cadrul Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun, alături de reprezentanți ai Statului Cetății Vaticanului, de la Congregația pentru educația catolică, Departamentul pentru serviciul dezvoltării umane integrale, Caritas Internationalis și Global Catholic Climate Movement.

Cu toate că pregătirea documentului a început înainte de pandemia de Covid-19, documentul ”Pe calea către îngrijirea Casei comune” scoate la lumină mesajul principal al enciclicei: toate au legătură între ele, nu există crize separate, ci o unică și complexă criză socio-ambientală, care cere o adevărată conversiune ecologică.

Documentul evidențiază încă de la început necesitatea unei schimbări de mentalitate, care să ducă la îngrijirea vieții și a Creației lui Dumnezeu, precum și la conștientizarea conexiunii profunde dintre problemele omenirii. Se subliniază, totodată, centralitatea vieții și a persoanei umane, pentru că ”nu se poate să aperi natura dacă nu se apără fiecare ființă umană”. De aici, indicația de a dezvolta în rândul noilor generații conceptul de ”păcat împotriva vieții umane”, pentru a contrasta, prin ”cultura îngrijirii”, ”cultura rebutului”. Se afirmă, în același timp, rolul familiei ca ”subiect protagonist al ecologiei integrale”: bazându-se pe principiile de ”comuniune și fecunditate”, familia poate deveni ”locul educativ privilegiat” în care se învață respectul față de ființele umane și de Creația lui Dumnezeu. De aici, îndemnul adresat statelor de ”a promova politici inteligente pentru dezvoltarea familiei”.

În această optică, școala dobândește ”o nouă centralitate”, un spațiu de dezvoltare a capacității de discernământ, gândire critică și acțiune responsabilă. Două sunt, în concret, sugestiile din acest domeniu: facilitarea legăturii casă-școală-parohie și, pe de altă parte, lansarea de proiecte vizând formarea unui spirit de ”cetățenie ecologică”. Se poate promova, astfel, în rândul tinerilor ”un nou model de relații”, care să depășească logica individualistă și să îmbrățișeze logica solidarității, responsabilității și îngrijirii. La rândul ei, universitatea este chemată în cauză: întreita ei misiune de învățare, cercetare și serviciu adus societății trebuie să se miște în jurul axului central al ecologiei integrale, încurajând studenții să se angajeze în profesii care să faciliteze schimbările pozitive din domeniul ocrotirii mediului. De aici, îndemnul specific de ”a studia teologia creației, în raportul ființei umane cu lumea”.

Mai mult, ”angajarea pentru îngrijirea Casei comune este o parte integrantă a vieții creștine”, nu una dintre opțiunile secundare. De aceea, ocrotirea Creației lui Dumnezeu reprezintă ”un domeniu excelent” de dialog și colaborare atât pe plan ecumenic, cât și inter-religios. Prin înțelepciunea lor, religiile pot încuraja un stil de viață ”contemplativ și sobru”, care să oprească ulterioara ”deteriorare a planetei”.

Se afirmă, de asemenea, importanța ”ecologiei mijloacelor de comunicare”, îndemnate să pună la baza activității comuniunea, relaționarea și conexiunea pentru a evidenția responsabilitatea fiecărui cetățean și legătura strânsă dintre ”destinul omului și mediul natural”, contrastând în același timp așa-numitele ”fake news” (știri false ori, mai bine zis, inventate).

A doua parte a documentului aduce în atenție alimentația, pornind de la cuvintele papei Francisc potrivit căruia ”hrana care se aruncă este ca și cum ar fi furată de la săraci” (Laudato Si, 50). De aici, condamnarea risipei alimentare ca act de nedreptate, îndemnul de a promova o agricultură ”diversificată și sustenabilă”, care să apere micii producători și resursele naturale, precum și urgența unei educații alimentare sănătoase, fie cantitativ, fie calitativ. Continuând linia enciclicei papale, documentul face un apel la contrastarea fenomenului de ”land grabbing”, a marilor proiecte agro-industriale poluante și la tutelarea biodiversității. Un capitol special este dedicat apei, iar accesul la apă curentă este considerat în document ”un drept uman esențial”. Și în acest caz, revine îndemnul la evitarea risipei și la depășirea criteriilor utilitariste care duc la privatizarea unui atare bun natural. În același sens, se exprimă necesitatea de a reduce poluarea, de a de-carboniza sectorul energetic și economic pentru a investi, în schimb, în energie ”curată și renovabilă”.

Din viziunea asupra ecologiei integrale nu pot lipsi mările și oceanele, ”plămânii albaștri ai planetei”. Aceștia au nevoie de o adevărată acțiune de ”governance”, centrată pe binele comun al întregii familii umane și pe subsidiaritate. Textul subliniază, apoi, urgența de a promova o ”economie circulară”, care să nu urmărească exploatarea excesivă a resurselor productive, ci la menținerea lor pe termen lung, astfel încât să fie refolosibile. Trebuie depășit, apoi, însăși conceptul de ”gunoi”, pentru că totul are o valoare. Dar acestea vor fi posibile numai datorită interacțiunii dintre inovație tehnologică, investiții în infrastructură sustenabilă și creșterea productivității resurselor. Se face apel, de asemenea, la sectorul privat pentru ca acesta să opereze în regim de transparență în lanțul de aprovizionare și se cere o reformă a subvențiilor pentru combustibili fosili și taxarea emisiilor de CO2. În domeniul muncii se solicită, totodată, promovarea unei dezvoltări socio-economice sustenabile pentru a eradica sărăcia; valorizarea parcursurilor socio-profesionale în favoarea celor marginalizați; se cere o muncă demnă, un salariu just, combaterea muncii minorilor și a muncii la negru. O subliniere specială primește în documentul Sfântului Scaun ”economia incluzivă”, punând accentul pe promovarea familiei și a maternității, fără a uita de urgența eliminării ”noilor forme de sclavie”, precum traficul cu ființe umane.

O misiune specială îi revine sectorului financiar, chemat să urmărească ”primatul binelui comun” și încetarea formelor de sărăcie. ”Însăși pandemia de Covid-19”, se afirmă în document, ”dovedește că trebuie pus în discuție un sistem care reduce statul social sau care permite mari speculații chiar în mijlocul nenorocirilor, abătându-se asupra celor mai săraci”. Printre sugestiile documentului în această privință se află închiderea paradisurilor fiscale, sancționarea instituțiilor financiare implicate în operațiuni ilegale, reducerea diferențelor dintre cei care au și cei care nu au acces la credite. Necesară, în același timp, promovarea ”unei gestiuni a bunurilor Bisericii inspirată de transparență, coerență și curaj”.

Cât privește rolul instituțiilor, documentul evidențiază ”primatul societății civile”, în serviciul căreia trebuie să fie politica, guvernele și administrațiile. Îndemnul la globalizarea democrației este însoțit de solicitarea unui demers pentru realizarea unei viziuni pe termen lung, bazată pe criterii de justiție, moralitate și lupta împotriva corupției. Important va fi să fie înlesnit accesul la justiție tuturor oamenilor, inclusiv pentru cei săraci, marginalizați și excluși, căutând în același timp a gândi din nou și cu prudență sistemul de detenție pentru a încuraja reabilitarea deținuților, mai ales a celor tineri la prima condamnare. Textul abordează, de asemenea, importanța sănătății, ”o chestiune de echitate și de justiție socială”, pornind de la urgența dreptului la îngrijire sanitară. ”Degradarea rețelelor ecologice”, se afirmă în document, ”se degradează contextual și rețelele sociale, iar în ambele cazuri cei care plătesc consecințele sunt cei mai săraci”. Printre sugestiile propuse se află analiza pericolelor asociate ”unei difuzări rapide de pandemii virale și bacteriene”, precum și promovarea curelor paliative.

În ultima parte, documentul inter-departamental abordează direct chestiunea climatică, care are o ”adâncă relevanță” ambientală, etică, economică, politică și socială, în special asupra celor mai săraci. Mai presus de toate, documentul subliniază că e nevoie de ”un nou model de dezvoltare”, care să unească în sinergie combaterea schimbărilor climatice și combaterea sărăciei, lăsându-se inspirat de doctrina socială a Bisericii. Conștienți că ”nu se poate acționa de o manieră izolată”, se evidențiază angajamentul pentru o dezvoltare sustenabilă ”cu un conținut scăzut de carbon” pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Printre propunerile înaintate în acest domeniu se află reîmpădurirea unor arii întinse, precum Amazonia, și suportul oferit procesului internațional menit să precizeze categoria de ”refugiat climatic” pentru a-i asigura ”necesara tutelă juridică și umanitară”.

Ultimul capitol al textului este dedicat angajamentului asumat de o manieră concretă de Statul Cetății Vaticanului. Patru sunt ariile în care se aplică indicațiile enciclicei ”Laudato Si”: tutelarea mediului (de exemplu, colectarea diferențiată a deșeurilor în toate birourile); tutelarea resurselor hidrice (cum ar fi circuitele închise pentru apele fântânilor arteziene); îngrijirea spațiilor verzi (de exemplu, reducerea graduală a produselor fitosanitare dăunătoare); consumul de resurse energetice (de exemplu, în 2008, a fost inaugurată instalația fotovoltaică de pe acoperișul Aulei Nervi, în timp ce noile instalații de iluminare cu un consum energetic scăzut din Capela Sixtină, Piața San Pietro și bazilica San Pietro au adus la reducerea costurilor cu 60, 70, respectiv, 80 la sută).

18 iunie 2020, 19:09