Biserica din Turcia consacrată Preasfintei Inimi a lui Isus, izvor de viață și unitate
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 10 iunie 2024. "Preasfânta Inimă a lui Isus este izvor de viață și de unitate pentru Biserică și, prin gestul consacrării exprimăm dorința noastră de a merge 'la inimă', adică în centrul credinței noastre". Astfel a explicat mons. Martin Kmetec, arhiepiscop de Izmir și președinte al Conferinței Episcopale din Turcia, semnificația celebrării pe care Biserica Catolică din Turcia a trăit-o vineri, 7 iunie, când în catedrala din Izmir, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși au pronunțat actul solemn de consacrare la Preasfânta Inimă a lui Isus a întregii Biserici din Turcia.
Autorul articolului precizează că această inițiativă a avut loc și în contextul "Anului Euharistic" special pe care comunitatea catolică locală îl trăiește ca pregătire pentru Jubileul din Anul Domnului 2025 și în parcursul de pregătire în vederea celui de-al 53-lea Congres Euharistic Internațional. "În timp ce ne pregăteam pentru această celebrare, am primit vestea cu privire la documentul papei Francisc despre Preasfânta Inimă a lui Isus, fapt care ne-a bucurat și ne-a făcut să ne simțim în deplină consonanță cu Suveranul Pontif" – a mai spus monseniorul Kmetec, citat de "L'Osservatore Romano".
Concelebrarea euharistică de consacrare la Preasfânta Inimă a lui Isus a fost prezidată de monseniorul Marek Solczyński, nunțiu apostolic în Turcia, în calitate de reprezentant al Papei Francisc, catedrala fiind plină de credincioși.
"A fost o Sfântă Liturghie intensă, cu o participare numeroasă, chiar dacă celebrarea euharistică a avut loc într-o zi lucrătoare. După Sfânta Liturghie și adorația euharistică, tot poporul lui Dumnezeu a citit cu devoțiune rugăciunea de consacrare, un gest care, în ultimele zile, a fost făcut și de credincioșii din alte dieceze", a relatat pentru "L'Osservatore Romano" arhiepiscopul Kmetec. Cui referire la motivația gestului, prelatul a spus în omilia Sfintei Liturghii: "Scopul este de a redescoperi și reînnoi consacrarea care a avut loc în ziua botezului, de a renunța la seducțiile răului pentru a trăi în spiritul de libertate al copiilor lui Dumnezeu, punându-ne întreaga viață în mâinile lui Cristos, chiar și în fața violenței".
