Papa: Să perseverăm sprijinindu-ne pe Isus, care nu ne abandonează niciodată în ispită

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 14 februarie 2024. "Este o tentație foarte periculoasă" – a spus pontiful despre păcatul lenei, care definește acea stare de inerție, de indiferență și dezinteres față de orice formă de acțiune și inițiativă și care, adesea, este trecută cu vederea.

Fragmentul din care s-a inspirat reflecția pontifului, este din Evanghelia după sfântul Matei, capitolul 26, de la versetul 36 până la versetul 41, în care se relatează: «Atunci Isus a venit împreună cu ei într-un loc numit Ghetsemani și le-a spus discipolilor: "Stați aici până când, mergând acolo mă voi ruga." […] Apoi a venit la discipoli și i-a găsit dormind. Atunci i-a zis lui Petru: "Așa, n-ați putut veghea cu mine [nici măcar] un ceas. Vegheați și rugați-vă ca să nu intrați în ispită! Căci duhul este plin de avânt, dar trupul este slab"»

Papa Francisc a explicat că persoana care cade victimă acestui păcat este ca și cum ar fi zdrobită de o dorință de moarte, simțind dezgust pentru orice, inclusiv pentru relația cu Dumnezeu care îi apare ca fiind plictisitoare, chiar și cele mai sfinte acțiuni, cele care îi încălzeau cândva inima, apărându-i ca fiind complet inutile.

Pontiful a observat că din perspectiva unei lecturi contemporane, o astfel de descriere amintește foarte mult despre depresie, atât din punct de vedere psihologic, cât și filosofic. Într-adevăr – a explicat – pentru cei cuprinși de această profundă formă de apatie, viața își pierde sensul, rugăciunea este plictisitoare, orice luptă pare lipsită de sens. Pentru cel lovit de un astfel de rău, pasiunile nutrite în tinerețe, apar ca fiind ilogice, făcându-și loc tendința de a se lăsa duși de val, de a se lăsa distrași și privați de reflecție, cumva amețiți,  cu mintea complet goală... asemenea unei morți anticipate.  

Cu referire la remediile împotriva acestui viciu, pe care îl recunoaștem ca fiind foarte periculos, pontiful a subliniat mai ales răbdarea credinței, evidențiată de maeștrii spiritualității.

Papa Francisc a insistat asupra curajului de a rămâne "aici și acum", în prezența lui Dumnezeu, în bucuria simplă a prezentului, în realitate, în ciuda tentației de a evada și de a fi nepăsători față de oricine și de orice.

Pontiful a amintit de cei numeroși care, odată căzuți în stăpânirea lenei, s-au lăsat conduși de neliniște, abandonând în mod nesăbuit calea binelui pe care porniseră.

Definind ca fiind decisivă lupta împotriva lenei, o bătălie care trebuie câștigată cu orice preț, Sfântul Părinte ne-a sfătuit să urmăm modelul sfinților care ne învață să traversăm perioadele întunecoase. Îndemnul pontifului este de a face efortul păstrării unui anumit angajament spiritual, de a ne fixa obiective mai la îndemână și de a persevera sprijinindu-ne pe Isus, care nu ne abandonează niciodată în ispită.

Credința, chinuită de încercarea lenei, nu-și pierde valoarea – a evidențiat pontiful – ci,  dimpotrivă, aceasta este credința adevărată, credința foarte umană, care, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, în ciuda întunericului care o orbește, crede încă cu smerenie.

Succesiv catehezei, în cadrul saluturilor în diferite limbi, adresate pelerinilor, pontiful și-a îndreptat gândul către tineri, bătrâni, bolnavi și cuplurile de curând căsătorite și, amintind de perioada Postului Mare, începută pentru catolicii de rit latin miercuri, 14 februarie, a spus: "Astăzi este începutul Postului Mare, să facem din acest timp o ocazie de convertire și de reînnoire interioară prin ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, prin grija față de frații și surorile noastre care au nevoie de ajutorul nostru și prin intensificarea rugăciunii, mai ales pentru a obține darul păcii în lume".

Salutul Papei adresat cardinalului albanez Simoni

Tot în cadrul salutului în limba italiană, papa Francisc a vorbit despre martirii credinței creștine, spunând: "Cu toții am citit, am auzit relatările despre primii martiri ai Bisericii; au fost atât de mulți. Chiar și aici, unde se află acum Vaticanul, există un cimitir al celor mulți, uciși [n.n. pentru credință] și îngropați aici. Când se fac săpături arheologice, se găsesc aceste morminte. Dar chiar și astăzi sunt mulți martiri, în întreaga lume; sunt mulți, poate mai mulți decât la început. Sunt atât de mulți persecutați pentru credință. Iar astăzi aș vrea să salut în mod special un martir în viață: monseniorul Simoni, cardinalul Ernest Simoni. El, ca preot, ca episcop, a trăit 28 de ani în închisoare, în închisorile comuniste din Albania, unde a avut loc poate cea mai cruntă persecuție. Și continuă să dea mărturie. Și ca el, mulți, foarte mulți. Are acum 95 de ani și-și continuă misiunea pentru Biserică, fără să se descurajeze. Dragă frate, îți mulțumesc pentru mărturia ta. Îți mulțumesc!"