"Laudate Deum", strigătul Papei pentru un răspuns la criza climatică

Cetatea Vaticanului

Vatican News - 4 octombrie 2023. "Laudate Deum (Lăudați-l pe Domnul) este titlul documentului. Pentru că o ființă umană care pretinde să se substituie lui Dumnezeu devine cel mai mare pericol pentru ea însăși". Cu aceste cuvinte se încheie exortația apostolică a papei Francisc, publicată la 4 octombrie 2023. Un text în continuitate cu enciclica Laudato si', din 2015, împărțit în șase capitole și 73 de paragrafe care are în vedere și viitoarea întâlnire la vârf cu privire la schimbările climatice, COP28, de la Dubai, care va avea loc peste două luni. Dorința Succesorul lui Petru este de a lansa un apel la coresponsabilitate în fața urgenței schimbărilor climatice, deoarece lumea "se prăbușește și se apropie poate de un punct de ruptură". Este una dintre "provocările majore cu care se confruntă societatea și comunitatea globală", "efectele schimbărilor climatice sunt suferite de persoanele cele mai vulnerabile" (3).

Semnele schimbărilor climatice tot mai evidente

În primul capitol, papa Francisc explică faptul că, oricât de mult am încerca să le negăm, "semnele schimbărilor climatice sunt acolo, din ce în ce mai evidente". El menționează "fenomene extreme, perioade frecvente de căldură anormală, secete și alte plângeri ale pământului". Pontiful afirmă că "este verificabil faptul că anumite schimbări climatice provocate de om cresc semnificativ probabilitatea unor fenomene extreme mai frecvente și mai intense". Iar celor care minimalizează, le răspunde, spunând că ceea ce vedem acum este o accelerare neobișnuită a încălzirii. "Probabil că în câțiva ani multe populații vor trebui să-și mute locuințele din cauza acestor evenimente" (6).

Nu săracii sunt de vină

Celor care îi acuză pe săraci că au prea mulți copii și care încearcă, poate, să rezolve problema "mutilând femeile din țările mai puțin dezvoltate", papa Francis le amintește "că un mic procent din cea mai bogată populație a lumii poluează mai mult decât 50% din populația cea mai săracă". Africa, care "găzduiește mai mult de jumătate din populația cea mai săracă a lumii, este responsabilă doar de o fracțiune din emisiile istorice" (9). Papa îi contestă apoi pe cei care susțin că o utilizare mai redusă a combustibililor fosili va duce la "o reducere a locurilor de muncă". În realitate, "milioane de oameni își pierd locurile de muncă" din cauza schimbărilor climatice.

În timp ce tranziția către energiile regenerabile, "bine gestionată", este capabilă să "genereze nenumărate locuri de muncă în diverse sectoare". Acesta este motivul pentru care politicienii și antreprenorii trebuie să se ocupe de ea acum" (10).

Originea umană indubitabilă

"Originea umană - 'antropică - a schimbărilor climatice nu mai poate fi pusă la îndoială", afirmă papa Francisc. "Concentrația de gaze cu efect de seră în atmosferă...:  în ultimii cincizeci de ani, creșterea s-a accelerat dramatic" (11). În același timp, temperatura "a crescut cu o viteză fără precedent în ultimii două mii de ani" (12). Acest lucru a dus la acidificarea mărilor și la topirea ghețarilor. Coincidența dintre aceste evenimente și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră "nu poate fi ascunsă. Marea majoritate a cercetătorilor în domeniul climei susțin această corelație și doar un procent foarte mic dintre ei încearcă să nege aceste dovezi". Din nefericire, observă Suveranul Pontif, criza climatică nu este o chestiune "care să intereseze marile puteri economice, preocupate să obțină profitul maxim cu cel mai mic cost și în cel mai scurt timp posibil" (13).

Suntem la limita timpului pentru a evita pagube mai dramatice

"Sunt obligat", continuă papa Francisc, "să fac aceste precizări, care pot părea evidente, din cauza unor opinii disprețuitoare și nerezonabile pe care le găsesc chiar și în interiorul Bisericii Catolice. Dar nu ne mai putem îndoi că motivul pentru viteza neobișnuită a acestor schimbări periculoase este un fapt de netăgăduit: evoluțiile enorme legate de intervenția necontrolată a omului în natură" (14). Din păcate, unele manifestări ale acestei crize climatice sunt deja ireversibile pentru cel puțin sute de ani. Este nevoie urgentă de o "viziune mai amplă.... Nu ni se cere nimic mai mult decât o anumită responsabilitate pentru moștenirea pe care o vom lăsa în urmă după trecerea noastră prin această lume" (18).

Paradigma tehnocratică: ideea unei ființe umane fără limite

În cel de-al doilea capitol, papa Francisc vorbește despre paradigma tehnocratică care "constă în a gândi ca și cum realitatea, bunătatea și adevărul ar izvorî spontan din însăși puterea tehnologiei și a economiei" (20), bazată pe ideea unei ființe umane fără limite. "Niciodată omenirea nu a avut atâta putere asupra ei însăși și nimic nu garantează că o va folosi bine, mai ales având în vedere modul în care o folosește.... Este teribil de riscant ca aceasta să fie concentrată într-o mică parte a umanității" (23). Papa reiterează faptul că "lumea din jurul nostru nu este un obiect de exploatare, de utilizare neîngrădită, de ambiție nelimitată" (25). El amintește, de asemenea, că suntem incluși în natură, iar "acest lucru exclude ideea că ființa umană este un outsider, un factor extern capabil doar să dăuneze mediului" (26).

Decadența etică a puterii: marketing și informații false

Am făcut "progrese tehnologice impresionante și uimitoare și nu ne dăm seama că, în același timp, am devenit extrem de periculoși, capabili să punem în pericol viața multor ființe și propria noastră supraviețuire" (28). "Decadența etică a puterii reale este mascată de marketing și de informații false, mecanisme utile în mâinile celor care dispun de resurse mai mari pentru a influența opinia publică prin intermediul lor". "Extaziați în fața promisiunilor atâtor falși profeți, săracii înșiși cad uneori în înșelăciunea unei lumi care nu este construită pentru ei" (31). Există "o dominație a celor născuți cu condiții mai bune de dezvoltare" (32).

O politică internațională slabă

În următorul capitol al exortației apostolice, papa Francisc abordează tema slăbiciunii politicii internaționale, insistând asupra necesității de a favoriza "acordurile multilaterale între state" (34). El solicită "organizații mondiale mai eficiente, înzestrate cu autoritate pentru a asigura binele comun al lumii". Astfel de organizații "trebuie să fie înzestrate cu o autoritate reală pentru a "asigura" realizarea anumitor obiective inalienabile" (35). Sfântul Părinte deplânge "faptul că crizele mondiale sunt irosite", așa cum s-a întâmplat cu criza financiară din 2007-2009 și cu pandemia, care au adus "un mai mare individualism, mai puțină integrare, o mai mare libertate pentru cei cu adevărat puternici, care găsesc întotdeauna o cale de a scăpa nevătămați" (36). Provocarea de astăzi este de a recrea un nou multilateralism "în lumina noii situații globale" (37), recunoscând că numeroasele agregări și organizații ale societății civile contribuie la compensarea slăbiciunilor comunității internaționale.

Sunt inutile instituțiile care îi protejează pe cei mai puternici

Papa Francis propune "un multilateralism 'de jos' și nu pur și simplu decis de elitele puterii" (38). El amintește că este nevoie de un "cadru diferit pentru o cooperare eficientă", pentru a "reacționa cu mecanisme globale" cu "reguli universale și eficiente" (42). Prin urmare, avem nevoie de "un fel de 'democratizare' mai mare în sfera globală.... Nu va mai fi util să susținem instituții care să păstreze drepturile celor mai puternici fără a se îngriji de drepturile tuturor". (43)

Ce se așteaptă de la COP din Dubai?

În capitolul următor, dedicat întâlnirii la vârf cu privire la schimbările climatice, COP28, papa Francisc scrie: "Nu putem renunța la visul că COP28 va duce la o accelerare decisivă a tranziției energetice, cu angajamente efective care pot fi monitorizate în permanență. Această conferință poate fi un punct de cotitură" (54). Din nefericire, "tranziția necesară către energii curate..., nu progresează suficient de repede" (55).

Nu mai ridiculizați problematica de mediu

Papa Francisc cere să se pună capăt "batjocurii iresponsabile" din partea celor care ridiculizează problematica de mediu pentru interese economice: este, în schimb, "o problemă umană și socială în sens larg și la diferite niveluri. Aceasta necesită implicarea tuturor". În ceea ce privește protestele grupurilor radicalizate, pontiful afirmă că "acestea ocupă un gol în societate", deoarece este datoria "fiecărei familii să se gândească că este în joc viitorul copiilor săi" (58) și să exercite o presiune sănătoasă. Suveranul Pontif speră ca de la întâlnirea la vârf COP28 să rezulte "forme obligatorii de tranziție energetică", care să fie eficiente și "ușor de monitorizat" (59). "Să sperăm că cei care vor vorbi vor fi strategi capabili să se gândească la binele comun și la viitorul copiilor lor, mai degrabă decât la interesele personale ale unei țări sau ale unei companii. Fie ca ei să arate astfel noblețea politicii și nu motivele pentru a se rușina (60)."

Un angajament care izvorăște din credința creștină

La finalul exortației apostolice Laudate Deum, papa Francisc amintește motivele acestui angajament care izvorăște din credința creștină, încurajându-i pe "frații și surorile din alte religii să facă același lucru" (61). "Viziunea iudeo-creștină a lumii susține valoarea specifică și centrală a ființei umane în mijlocul minunatului concert al tuturor ființelor... formăm un fel de familie universală, o comuniune sublimă care ne împinge la un respect sacru, iubitor și smerit" (67). "Acest lucru nu este un produs al voinței noastre... pentru că Dumnezeu ne-a unit atât de strâns cu lumea care ne înconjoară" (68). Ceea ce este important, scrie pontiful, este să ne amintim că "nu există schimbări durabile fără schimbări culturale... și nu există schimbări culturale fără schimbări în oameni" (70). "Eforturile familiilor de a polua mai puțin, de a reduce deșeurile, de a consuma cu înțelepciune, creează o nouă cultură" (71). În concluzie, Suveranul Pontif amintește că "emisiile pe cap de locuitor în Statele Unite sunt de aproximativ două ori mai mari decât cele ale unui locuitor din China și de aproximativ șapte ori mai mari decât media țărilor cele mai sărace". Și afirmă că "o schimbare generalizată a stilului de viață iresponsabil asociat cu modelul occidental ar avea un impact semnificativ pe termen lung. Astfel, cu deciziile politice necesare, am fi pe drumul spre vindecare reciprocă" (72).