Papa Francisc, oblaților benedictini: Fiți modele de primire și căutători de Dumnezeu

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
15 septembrie 2023 – Vatican News. Căutarea lui Dumnezeu, pasiunea pentru Evanghelie și ospitalitatea sunt cele trei dimensiuni ale vieții creștine evidențiate de papa Francisc la întâlnirea, vineri, în Cetatea Vaticanului, cu participanții la al V-lea congres mondial al așa-numiților ”oblați benedictini”.

Este vorba de preoți și de laici – bărbați sau femei – care, deși nu trăiesc în mănăstire, au cerut să fie afiliați ordinului benedictin și să-i urmeze regula de rugăciune cât mai mult cu putință, ducându-și mai departe obligațiile vieții de zi cu zi în familie, în societate sau în parohie. Deși nu alcătuiesc un ordin călugăresc propriu-zis, ei sunt considerați, totuși, membri ai unei comunități monastice și pot fi comparați cu așa-numiții ”terțiari” din unele ordine călugărești.

”Oblatul benedictin”, a spus papa în discursul său, citând statutul valabil în Peninsulă, ”în propriul mediu familial și social, recunoaște și primește darul lui Dumnezeu [...] inspirând propriul parcurs de credință din valorile Sfintei Reguli și ale Tradiției spirituale monastice” (cf. art. 2).  Această carismă, a remarcat papa Francisc, poate fi exprimată pe scurt cu ajutorul unei expresii a Sfântului Benedict (cr. 49) care îndemna la dobândirea unei ”inimi lărgite de inefabila suveranitate a iubirii”.
Papa Francisc: ”Această inimă lărgită caracterizează spiritul benedictin, care structurat spiritualitatea lumii apusene și care apoi s-a răspândit pe toate continentele. (...) Este o carismă care, în decursul secolelor, s-a dovedit purtătoare de har pentru că rădăcinile ei sunt atât de trainice încât pomul crește bine, rezistând la intemperiile timpului, și aduce roade cu gust de Evanghelie. Cred că această inimă lărgită este secretul marii lucrări de evanghelizare pe care o practică monahismul benedictin și căreia voi v-ați consacrat ca oblați, ca «jertfiți» pe urmele marelui Sfânt Abate”.

În continuarea discursului său, papa a împărtășit o amplă reflecție despre trei aspecte referitoare la ”lărgirea inimii”: căutarea lui Dumnezeu, pasiunea pentru Evanghelie și ospitalitatea.

Căutători de Dumnezeu

”Viața benedictină”, a spus Sfântul Părinte, ”se caracterizează mai întâi de toate printr-o constantă căutare a lui Dumnezeu, a voinței sale și a faptelor minunate pe care El le săvârșește. Atare căutare se realizează mai întâi de toate în Cuvântul său, din care vă hrăniți zi de zi prin lectio divina. Dar apoi și în contemplarea creației, în a se lăsa interogați de evenimentele cotidiene, în a trăi ca rugăciune munca – până la a face din chiar instrumentele activității voastre mijloace de binecuvântare – și, în fine, în persoane, în frații și surorile pe care Providența vă face să le întâlniți. În toate acestea sunteți chemați să fiți căutători de Dumnezeu”.

Pasionați de Evanghelie: ”În viață prin viață”

A doua trăsătură importantă a vieții benedictine este ”pasiunea pentru Evanghelie”. ”Asemenea călugărilor care au bonificat locurile în care trăiesc și ritmează timpul zilelor prin laboriozitate, tot la fel și voi sunteți chemați să transformați, acolo unde trăiți, contextele de fiecare zi, lucrând ca plămada în aluat, cu competență și responsabilitate și, în același timp, cu blândețe și compasiune”. În acest sens, istoria oferă o lecție mereu actuală cu privire la importanța monahismului în epoca trecerii de la prăbușirea Imperiului Roman la apariția societății medievale, ”cu modelul său de viață evanghelică impregnată de ora et labora, cu pașnica coexistență și integrare a numeroase popoare. Tot acest zel s-a născut din pasiunea pentru Evanghelie, iar acesta este un subiect de mare actualitate pentru voi. Astăzi, într-adevăr, într-o lume globalizată, dar fragmentată, grăbită și devotată consumismului, în contexte în care rădăcinile familiale și sociale par aproape să se dizolve, nu este nevoie de creștini care arată cu degetul, ci de mărturisitori pasionați care iradiază Evanghelia în viață prin viață. Ispita este mereu aceasta: să trecem de la creștini mărturisitori la creștini acuzatori. Acuzatorul este unul singur, diavolul. Să nu ne asumăm rolul diavolului, ci să ne asumăm rolul lui Isus, să stăm la școala lui Isus și a Fericirilor”.

Ospitalieri: ”Venit hospes, venit Christus”

A treia trăsătură a tradiției benedictine asupra căruia s-a oprit papa Francisc este ”ospitalitatea”. Un capitol întreg (cap. III) din Regula Sfântului Benedict cere ca ”toți oaspeții care ajung la mănăstire să fie primiți așa cum ar fi primit Cristos, care într-o zi va spune: Am fost oaspete și voi m-ați primit (cf. Matei 25,35). ”Venit hospes, venit Christus”. Regula acordă o atenție specială unor oaspeți speciali: săracii și pelerinii. ”Ca oblați”, a remarcat papa, ”marea voastră mănăstire este lumea, orașul, locul de muncă. Acolo sunteți chemați să fiți modele de primire, în spirit de respect, a celui care bate la ușa voastră și, cu predilecție, a celor săraci. Aceasta înseamnă primire. Ispita este a aceea de a se închide. Astăzi, în civilizația noastră, în cultura noastră – chiar creștină – unul din felurile de a se închide este bârfa, care îi murdărește pe ceilalți. Eu mă închid pentru că acesta este un nenorocit... Vă rog, ca benedictini, limba voastră să fie pentru a-l preamări pe Dumnezeu, nu pentru a-i bârfi pe ceilalți. Dacă vă revizuiți viața luând propunerea de a nu-i vorbi de rău niciodată pe ceilalți, ați deschis ușa cauzei voastre de canonizare. Mergeți înainte pe această cale. Uneori, se pare că societatea noastră este sufocată încetul cu încetul în seifurile sigilate ale egoismului, individualismului și indiferenței, iar bârfa ne închide în acestea”.

La final, papa și-a exprimat dorința de a-L binecuvânta pe Domnul împreună cu ei ”pentru marea moștenire de sfințenie și înțelepciune” pe care au primit-o și i-a îndemnat să-și lărgească inima, să o înmâneze zi de zi iubirii lui Dumnezeu fără a înceta vreodată să-L caute, să-L mărturisească cu pasiune și să-L primească în cei mai săraci.