Papa Francisc: Blaise Pascal, însoțitor al omului din timpurile noastre
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
19 iunie 2023 – Vatican News. A avut loc luni, 19 iunie a.c., la Roma o conferință de presă pentru prezentarea unei scrisori apostolice speciale a papei Francisc prilejuită de cel de-al patrulea centenar de la nașterea lui Blaise Pascal. Scrisoarea apostolică, având ca titlu ”Sublimitas et miseria hominis”, a fost prezentată presei de cardinalul José Tolentino de Mendonça, prefect al Departamentului pentru cultură și educație, și de François-Xavier Adam, director al Institutului Francez – Centrul Sfântul Ludovic din Roma. Mai ușor de citat decât de citit sau de admirat decât de înțeles, cunoscutul filosof, matematician și om de știință Blaise Pascal s-a născut pe 19 iunie 1623 la Clermond-Ferrand și a murit la Paris pe 19 august 1662.
”Măreția și mizeria omului formează paradoxul care stă în centrul reflecției și mesajului lui Blaise Pascal”, scrie papa Francisc în scrisoarea sa apostolică. ”Încă de copil și toată viața el a căutat adevărul” și a făcut descoperiri extraordinare în domeniul matematicii, geometriei, fizicii și filosofiei, fiind întotdeauna neliniștit și atras de noi orizonturi. Rațiunea lui, atât de profundă și atât de deschisă, nu sufoca niciodată întrebarea, antică și mereu nouă, care răsună în orice suflet omenesc: ”Ce este omul că te gândești la el, sau fiul omului, că-l iei în seamă?” (Ps 8,5). La rândul său, Pascal se întreba: ”Ce este un om în natură? Un nimic față de infinit, un tot față de nimic” (Gânduri, nr. 230). La o asemenea întrebare, exprimată într-un limbaj atât de diferit față de cel matematic și geometric, Pascal nu s-a închis niciodată. La baza acestei realități – continuă papa Francisc – mi se pare că pot să recunosc în el o atitudine de fond pe care aș numi-o de ”uimită deschidere la realitate”: deschidere la celelalte dimensiuni ale cunoașterii și existenței, deschidere față de ceilalți, deschidere față de societate.
Papa amintește, în acest context, faptul că el a fost, în Parisul anului 1661, la originea primei rețele de transport public din istorie. Pontiful afirmă că subliniază această idee pentru a insista asupra faptului că nici convertirea sa la Cristos, pornind în special de la ”Noaptea de foc” din 23 noiembrie 1654, nici extraordinarul efort intelectual de apărare a credinței creștine, nu au făcut din el o persoană izolată de timpul său.
Mai mult, ”deschiderea la realitate a însemnat pentru el a nu se închide față de ceilalți nici chiar în ceasul ultimei boli. Din acea perioadă, pe când avea 39 de ani, se relatează aceste cuvinte care exprimă pasul final al drumului său evanghelic: ”Dacă medicii spun adevărul și Dumnezeu îmi permite să mă ridic din această boală, sunt hotărât să nu am nicio altă angajare, nicio altă ocupație pentru restul vieții mele decât slujirea celor săraci”. ”Este impresionant”, scrie papa Francisc, ”a constata că, în ultimele zile ale vieții sale, un gânditor atât de genial ca Blaise Pascal nu vede altă urgență mai presus de aceea de a pune energiile sale în faptele de milostenie”, convins fiind că ”unicul obiect al Scripturii este iubirea” (Gânduri, nr. 301).
La patru sute de ani de la nașterea sa, mai scrie papa Francisc, este important a evidenția ”ceea ce, în gândirea și viața sa, mi se pare potrivit să-i stimuleze pe creștinii din timpul nostru și pe toți bărbații și femeile de bună voință în căutarea adevăratei fericiri”. ”Patru secole după nașterea sa”, spune pontiful, ”Pascal rămâne pentru noi însoțitorul de drum care însoțește căutarea adevăratei fericiri și, după darul credinței, recunoașterea noastră plină de smerenie și bucurie a Domnului care a murit și a înviat”.
Scrisoarea apostolică a papei Francisc ”Sublimitas et miseria hominis”, prilejuită de cei 400 de ani de la nașterea lui Blaise Pascal, a fost publicată AICI în 19 iunie a.c. de Sala de Presă a Sfântului Scaun, în traducere oficială, în limbile italiană, engleză, germană, arabă, spaniolă, franceză, polonă și portugheză.
