Papa Francisc: Oceanul să nu fie un loc de tragedii, ci un mijloc de unire între popoare

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
6 martie 2023 – Vatican News. A fost dat publicității luni, 6 martie a.c., mesajul transmis de papa Francisc participanților la Conferința internațională ”Oceanul nostru”, desfășurată pe 2-3 martie a.c. la Panama City, pe tema ”Oceanul nostru, conexiunea noastră”.

Oceanul, factor de unire între oameni și popoare

În mesajul său, semnat de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, Sfântul Părinte subliniază că oceanul ”poate să fie un important factor de unire, un vector de legătură, o casă comună”, dar pentru aceasta este necesar a asculta ”strigătul săracilor și strigătul planetei”, și a reconsidera ”strategiile de creștere bazate pe risipă și consumism, pe modele injuste și de nesusținut de producție, transport, distribuire și consum”. Papa afirmă în mesajul său că, pentru a trăi această conexiune cu toate realitățile implicate – de la administrațiile naționale la sectorul privat, de la domeniul cercetării la politică și cultură, până la organizațiile religioase și de tineret ale Comunității internaționale – este necesar, pe de o parte, ”a ocroti și reface ecosistemele marine, de coastă și fluviale”, iar pe de alta, a facilita ”o administrație eficace și o coordonare instituțională proporționată la dimensiunile și complexitatea binelui de ocrotit, în acest caz, oceanul”.

Oceanele nu au frontiere politice

Toate ființele umane, continuă papa în mesajul său, depind de oceane, darul Creatorului, și este de așteptat ca folosirea acestora să fie ”echitabilă și sustenabilă” pentru a fi înmânate generațiilor viitoare ”în bune condiții”. După cum s-a scris în enciclica Laudato Si, papa amintește că toată familia umană este chemată să adopte o ”viziune integrală a dezvoltării” și o ”viziune integrală a ecologiei”. Din nefericire, omenirea a cunoscut în ultimele decenii fenomenul alarmant al ”poluării oceanelor, acidificarea acestora, pescuitul ilegal și pescuitul excesiv”. Firească, de aceea, profunda îngrijorare pentru ”dezvoltarea industriei extractive din fundalul marin” și pentru ”tragediile migranților în dificultate din largul mării, traficul cu ființe umane care se practică pe mare, durele și, uneori, ilegalele condiții de muncă ale lucrătorilor maritimi și tensiunile geopolitice în regiuni marine considerate importante”. Apa este, în cele din urmă, un factor de conexiune, iar ”oceanul nu are frontiere politice sau culturale”, din moment ce curentele acestuia, traversând planeta, evidențiază ”interconexiune și interdependența dintre comunități și țări”. ”Suntem o singură familie”, afirmă papa Francisc, ”și împărtășim aceeași, inalienabilă demnitate umană, având aceeași casă comună de care suntem chemați să avem grijă”.

Un acord istoric la ONU privind ”Largul mării”

De adăugat, în acest context, acordul istoric încheiat, după zece ani de lungi și încordate negocieri, la sediul ONU din New York privind ocrotirea oceanelor. Acordul stabilește limitele pescuitului, rutele de navigare și activitățile de explorare, precum extracția de minereuri, din apele internaționale, unde, potrivit estimărilor recente, peste 10% din speciile rare sunt în pericol de dispariție. ”Nava a ajuns la mal”, a exclamat cu satisfacție după încheierea acestui acord privind Largul mării, Rena Lee, președintele Conferinței interguvernamentale asupra biodiversității marine a regiunilor aflate dincolo de jurisdicția națională. Prin expresia ”Largul mării” se înțelege întreaga arie care se află la peste 200 de mile nautice de coastă, deci de Zona Economică Exclusivă a respectivelor națiuni, ceea ce cuprinde aproape două treimi din oceanul planetar și, fiind în afara jurisdicției naționale, oricine poate să pescuiască, să navigheze și să efectueze cercetări. Este o suprafață care nu se bucură de protecția țărilor și, cu toate că este de o importanță fundamentală pentru supraviețuirea speciilor marine rare și pentru abordarea crizei climatice, a fost exploatată ani la rând fără nicio formă de tutelă internațională. Acordul încheiat la sediul ONU din New York prevede ca până în 2030, aproximativ 30% din mări să devină o arie protejată cu scopul de a salvgarda și a recupera natura marină. Textul noului acord are nevoie de timp înainte de a fi adoptat, fiind necesare traducerea și verificarea legală a conținutului. Ultimul acord internațional privind ocrotirea oceanelor a fost adoptat în 1982, dar oferea protecție unei suprafețe de doar 1,2% din întinderea considerată ”Largul mării”. Noile suprafețe stabilite de tratatul din 2023 urmează să fie puse sub tutela unor norme de mediu foarte rigide, care vor limita pescuitul, rutele de navigare și activitățile de explorare care afectează zonele de reproducere a animalelor, generează poluare acustică și pot fi toxice pentru viața marină.