Papa Francisc, la Nicosia: Mă rog pentru pace în Cipru, insulă deschisă, dar rănită

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 2 decembrie 2021. ”Mă rog pentru pacea voastră, pentru pacea întregii insule”: astfel a spus papa Francisc în discursul adresat autorităților din Cipru, reprezentanților societății civile și membrilor Corpului diplomatic, în cadrul întâlnirii care a avut loc joi, 2 decembrie, la Ceremonial Hall, din Palatul prezidențial din Nicosia, în prima zi a celei de-a 35-a călătorii apostolice în Cipru și Grecia, cu desfășurare între 2 și 6 decembrie a.c.. „Am venit ca un pelerin într-o țară mică din punct de vedere geografic, dar mare din punct de vedere istoric; într-o insulă care, de-a lungul secolelor, nu a izolat popoarele, ci le-a conectat” – a mai spus pontiful în discursul său de la Palatul Prezidențial, unde a avut, de asemenea, o întrevedere cu președintele cipriot Nilos Anastasiades și a depus un buchet de flori la mormântul primului președinte al țării, arhiepiscopul Makarios.

Fericirile, constituția perenă a creștinismului

Apoi, amintind figura arhiepiscopului Macarie al III-lea, care a îndeplinit misiunea de primat al Bisericii Ortodoxe a Ciprului, în perioada 1950-1977, fiind de asemenea primul președinte al Republicii Cipru, între anii 1960-1974 și 1974-1977, papa Francisc a spus: „Tocmai l-am omagiat pe primul președinte al acestei republici, arhiepiscopul Makarios și, prin acest gest, am dorit să aduc un omagiu tuturor cetățenilor săi”. „Numele Macarie (Makarios), evocă cuvintele de început ale primului discurs al lui Isus: Fericirile (cf. Mt 5,3-12)” – a mai spus pontiful, referindu-se la semnificația numelui Macarie – cea de „fericit”. „Fericirile, dragi prieteni, sunt constituția perenă a creștinismului. Trăirea lor permite ca Evanghelia să fie mereu tânără, îmbelșugând societatea cu speranță. Fericirile sunt busola care ghidează, la orice latitudine, traseele pe care creștinii le parcurg pe drumul vieții” – a continuat.

La izvoarele Evangheliei în Europa

Amintind de misiunea evanghelizatoarea în Cipru a sfinților Paul, Barnaba și Marcu, papa Francisc a evidențiat: „Tocmai aici, unde se întâlnesc Europa și Orientul, a început prima mare aculturație a Evangheliei pe continent, și este interesant pentru mine să refac pașii marilor misionari ai începuturilor, în special ai sfinților Paul, Barnaba și Marcu. Iată-mă, așadar, pelerin printre voi pentru a merge cu voi, dragi ciprioți; cu voi toți, cu dorința ca vestea cea bună a Evangheliei să poarte de aici în Europa un mesaj de bucurie sub semnul Fericirilor”.

„De fapt, ceea ce primii creștini au oferit lumii prin puterea blândă a Duhului Sfânt a fost un mesaj de frumusețe fără precedent” – a continuat pontiful, reliefând că și Ciprul strălucește prin frumusețea teritoriul său, care trebuie protejat și salvgardat prin politici de mediu adecvate, în acord cu vecinii săi. „Frumusețea strălucește, de asemenea, în arhitectură, artă, în special în arta sacră, în artizanatul religios și în multe comori arheologice” – a mai spus Sfântul Părinte, definind insula Cipru „o perlă de mare valoarea în inima Mediteranei”.  

În discursul adresat autorităților, reprezentanților societății civile și membrilor Corpului diplomatic, pontiful s-a referit, de asemenea, la culturile care s-au întâlnit și s-au amestecat în Cipru de-a lungul secolelor și la varietatea care caracterizează populația din prezent, cu numeroși imigranți. „Chiar și astăzi” – a spus pontiful – „lumina Ciprului are multe fațete: există atât de multe popoare și oameni care, cu nuanțe diferite, alcătuiesc gama de culori a acestei populații. Mă gândesc și la prezența multor imigranți, cel mai mare procent dintre țările Uniunii Europene. Conservarea frumuseții multicolore, și cu multiple fațete ale întregului, nu este ușoară. Este nevoie de timp și răbdare, ca în cazul formării unei perle, și este nevoie de o viziune amplă care să cuprindă varietatea culturilor și să privească spre viitor cu clarviziune. În acest sens, este important să protejăm și să promovăm fiecare componentă a societății, în special pe cei care, din punct de vedere statistic, sunt minoritari. Mă gândesc, de asemenea, la diverse organisme catolice care ar beneficia de o recunoaștere instituțională adecvată, astfel încât contribuția pe care o aduc societății prin activitățile lor, în special cele educaționale și caritabile, să fie bine definite din punct de vedere juridic.”

Perla Ciprului și umbrele care o întunecă

„O perlă își scoate în evidență frumusețea în circumstanțe dificile” – a continuat Sfântul Părinte – evidențiind că „Perla Ciprului a fost întunecată de pandemie, care a împiedicat mulți vizitatori să vină și să îi vadă frumusețea, agravând, ca și în alte locuri, consecințele crizei economice și financiare.”  „Totuși, în această perioadă de redresare, nu dorința de a recupera ceea ce a fost pierdut va garanta o dezvoltare solidă și durabilă, ci mai degrabă angajamentul de a promova reabilitarea societății, în special printr-o luptă decisivă împotriva corupției și a flagelurilor care subminează demnitatea umană” – a mai spus pontiful, făcând referire mai ales la traficul de persoane umane.

Calea spre pace este marcată de dialog

„Însă” – a continuat – „rana de care suferă cel mai mult acest pământ este teribila lacerare pe care a suferit-o în ultimele decenii. Mă gândesc la suferința interioară a celor care nu se pot întoarce la casele și la lăcașurile lor de cult. Mă rog pentru pacea voastră, pentru pacea întregii insule și o doresc cu toată forța. Calea spre pace, care vindecă conflictele și regenerează frumusețea fraternității, este marcată de un singur cuvânt: dialog”.

Pontiful a spus că  trebuie „să ne ajutăm pe noi înșine să credem în puterea răbdătoare și blândă a dialogului, inspirându-ne din Fericiri”. „Știm că nu este un drum ușor; este lung și sinuos, dar nu există alternativă pentru a ajunge la reconciliere. Să hrănim speranța cu puterea gesturilor, mai degrabă decât să sperăm la gesturi de forță. Pentru că există o putere a gesturilor care pregătește pacea: nu cea a gesturilor de putere, a amenințărilor cu represalii și a demonstrațiilor de putere, ci cea a gesturilor de destindere, a pașilor concreți spre dialog. Mă gândesc, de exemplu, la angajamentul față de o confruntare sinceră, care să pună nevoile populației pe primul loc, la o implicare tot mai activă a comunității internaționale, la salvgardarea patrimoniului religios și cultural, la restituirea a ceea ce este deosebit de drag pentru oameni, cum ar fi locurile sau cel puțin mobilierul sacru. În acest sens, aș dori să-mi exprim aprecierea și încurajarea pentru Pista Religioasă a Proiectului de Pace din Cipru, promovat de Ambasada Suediei, pentru a cultiva dialogul între liderii religioși”.