Căutare

Scena lumii acesteia trece, numai iubirea rămâne: papa Francisc, la ”Angelus”

La rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată duminică, 14 noiembrie 2021, papa Francisc a făcut un comentariu la Evanghelia duminicii (Marcu 13, 24-28) și a vorbit despre deosebirea dintre cele trecătoare și cele nepieritoare. La final, papa a menționat recentul summit COP26 de la Glasgow, precum și Ziua mondială a săracilor.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
14 noiembrie 2021 – Vatican News
. Isus stabilește o deosebire între realitățile penultime, care sunt trecătoare, și realitățile ultime, care rămân; este un mesaj pentru noi, pentru a ne orienta în alegerile importante ale vieții și a ști în ce să ne investim viața. Este, pe scurt, alocuțiunea papei Francisc de la rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată duminică, 14 noiembrie 2021, împreună cu romanii și pelerinii prezenți la amiază în Piața San Pietro. La saluturile finale, pontiful a menționat actuala Zi Mondială a Săracilor, pe care Biserica catolică o marchează în cea de-a 33-a duminică a anului liturgic, și a făcut un apel la responsabilitate economică și politică în contextul recentului summit COP26 privind schimbările climatice.

Pagina Evangheliei proclamată în această duminică, a remarcat papa în alocuțiunea sa, începe cu o frază a lui Isus care ne înfricoșează: ”Soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da strălucirea ei și stelele vor cădea din cer” (Marcu 13,24-25). S-ar putea spune că și Domnul alimentează curentul catastrofismului, dar, desigur, nu aceasta este intenția sa. Isus, a subliniat pontiful, ”vrea să ne facă să înțelegem că, în această lume, toate, mai devreme sau mai târziu, trec. Chiar și soarele, luna și stelele care formează firmamentul – cuvânt care arată fermitatea, stabilitatea – sunt destinate să treacă. La sfârșit, însă, Isus spune ce anume nu se prăbușește: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece (v. 31)”.
Papa Francisc: ”Cuvintele Domnului nu trec. El stabilește o deosebire între realitățile penultime, care trec, și realitățile ultime, care rămân. Este un mesaj pentru noi, ca să ne orientăm în alegerile noastre importante ale vieții, pentru a ne orienta cu privire la ce anume convine să fie conținutul în care să ne investim viața: pe ceea ce este tranzitoriu sau pe cuvintele Domnului, care rămân pentru totdeauna? Evident, pe acestea din urmă. Dar nu e ușor”.

Într-adevăr, a recunoscut papa în alocuțiunea sa, ”realitățile care cad sunt sub simțurile noastre și ne dau imediat satisfacție, ne atrag, în timp ce cuvintele Domnului, deși sunt frumoase, merg dincolo de imediat și cer răbdare. Suntem tentați să ne agățăm de ceea ce vedem, atingem, de ceea ce ni se pare mai sigur. Este omenește, aceasta este tentația. Dar e o înșelăciune, pentru că «cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece»”.
Papa Francisc: ”Iată, așadar, invitația: a nu construi viața pe nisip. Când se construiește o casă, se sapă în adâncime și se pun temelii solide. Numai un nechibzuit ar spune că sunt bani aruncați pentru ceea ce nu se vede. Discipolul credincios, pentru Isus, este cel care își întemeiază viața pe stâncă, pe Cuvântul său care nu trece (cf. Matei 7,24-27), pe fermitatea cuvântului lui Isus. Aceasta este temelia vieții pe care Isus o vrea de la noi, una care nu va trece”.

De aceea, a reluat papa, să ne întrebăm: care este centrul, care este inima pulsantă a Cuvântului lui Dumnezeu, ce anume dă trăinicie vieții și nu va avea niciodată sfârșit? Ne răspunde Sfântul Paul: centrul, chiar inima pulsantă, ceea ce dă soliditate, este caritatea: ”Iubirea nu încetează niciodată” (1 Corinteni 13,8).  
Papa Francisc: ”Cel care face binele investește pentru veșnicie. Când vedem o persoană generoasă și serviabilă, blândă, răbdătoare, care nu este invidioasă, nu vorbește de rău, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu lipsește de respect (cf. vv. 4-7), aceasta este persoana care construiește cerul pe pământ. Poate nu va avea vizibilitate, nu va face carieră, nu va ajunge în știrile din ziare, dar cu toate acestea, ceea ce face nu se va pierde. Pentru că binele nu se pierde niciodată, binele rămâne pentru totdeauna”.

”În ce ne investim viața?”, a continuat papa Francisc, ”în realitățile care trec, precum banii, succesul, aparențele, bunăstarea fizică? Din aceste lucruri noi nu vom lua nimic cu noi. Suntem atașați de lucrurile pământești, ca și cum ar trebui să trăim aici pentru totdeauna? Cât timp suntem tineri, sănătoși, ne merg toate bine, dar când vine ceasul în care ne luăm rămas bun trebuie să le lăsăm pe toate”.
Papa Francisc: ”Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează: trece scena acestei lumi. Va rămâne numai iubirea. A-și întemeia viața pe Cuvântul lui Dumnezeu, așadar, nu înseamnă a evada din istorie, ci a se cufunda în realitățile pământești pentru a le face trainice, pentru a le transforma cu iubire, întipărind în ele semnul eternității, semnul lui Dumnezeu. Iată, atunci, un sfat când se iau decizii importante: înainte de a decide, să ne imaginăm că stăm înaintea lui Isus, ca la sfârșitul vieții, înaintea Lui care este iubire. Gândindu-ne acolo, înaintea lui, pe pragul veșniciei, să luăm decizia pentru astăzi. Nu va fi, probabil, cea mai ușoară, nu va fi probabil cea mai rapidă, dar va fi cea bună, asta e sigur (cf. Ignațiu de Loyola, Exerciții Spirituale, 187). Fecioara Maria să ne ajute să luăm deciziile importante ale vieții după cum a făcut ea: conforme iubirii, conforme lui Dumnezeu”.

La saluturile finale, papa a menționat cea de-a V-a Zi Mondială a Săracilor, care a fost înființată ca rod al Jubileului Milostivirii, având anul acesta ca temă cuvintele lui Isus ”Pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi” (Marcu 14,7). E adevărat, a constatat pontiful: ”omenirea progresează, se dezvoltă, dar săracii sunt mereu cu noi, mereu există, și în ei este prezent Cristos, în cel sărac este prezent Cristos. Alaltăieri, la Assisi, am trăit un moment puternic de mărturie și rugăciune, pe care vă invită să-l reluați, vă va prinde bine. Sunt recunoscător, de asemenea, pentru numeroasele inițiative de solidaritate care au fost organizate în diecezele și parohiile din lumea întreagă”.

În continuarea saluturilor, papa a spus că astăzi se marchează și Ziua Mondială a Diabetului și că se roagă, de asemenea, pentru toți cei afectați de această boală cronică, precum și pentru toți operatorii sanitari și voluntarii care îi însoțesc. Înainte de a saluta, la final, romanii și pelerinii din diferite țări, în special pe cei din Spania și Polonia, papa făcut o referință la recentul summit COP 26 de la Glasgow:
Papa Francisc: ”Strigătul celor săraci, împreună cu strigătul Terrei, a răsunat în zilele trecute la summit-ul Națiunilor Unite dedicat schimbării climatice COP26, la Glasgow. Îi încurajez pe cei care dețin responsabilități politice și economice să acționeze rapid cu curaj și clarviziune. În același timp, îndemn toți oamenii de bunăvoință să-și exercite cetățenia activă pentru îngrijirea Casei comune. În acest scop, chiar astăzi, în Ziua Mondială a Săracilor, se deschid înscrierile la platforma Laudato si, care promovează ecologia integrală”.

Rugăciunea ”Îngerul Domnului” s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

14 noiembrie 2021, 13:28

”Angelus” este o rugăciune în amintirea perenă a misterului Întrupării recitată de trei ori pe zi - dimineața, la amiază și seara – momente în care se trage clopotele pentru ”Angelus”. Denumirea rugăciunii provine de la primul vers al rugăciunii – ”Angelus Domini nuntiavit Mariae”, ”Îngerul Domnului a vestit Mariei” – care constă în lectura scurtă a trei texte biblice despre Întruparea lui Cristos, după fiecare text recitându-se un ”Bucură-te, Marie” (Lc 1, 26 șu). Această rugăciune este recitată de papa în Piața Sfântul Petru la amiază în zilele de duminică și în solemnități. Înainte de a recita ”Îngerul Domnului”, pontiful ține un scurt discurs pornind de la lecturile biblice de la Sf. Liturghie a zilei. Urmează Binecuvântarea apostolică și saluturile adresate romanilor și peregrinilor. De la Paști până la Rusalii, în loc de ”Angelus” se spune ”Regina Coeli” – ”Bucură-te, regina cerului”,  o rugăciune care amintește de Învierea lui Isus Cristos, la încheierea căreia se recită de trei ori ”Slavă Tatălui” pentru preamărirea Sfintei Treimi. 

Mai multe >