Căutare

Vatican News
Papa Francisc la sosirea în Irak, la Palatul Prezidenţial din Bagdad, în cadrul întâlnirii cu preşedintele ţării, cu membrii Guvernului şi ai Corpului Diplomatic, cu autorităţile şi reprezentanţii societăţii civile Papa Francisc la sosirea în Irak, la Palatul Prezidenţial din Bagdad, în cadrul întâlnirii cu preşedintele ţării, cu membrii Guvernului şi ai Corpului Diplomatic, cu autorităţile şi reprezentanţii societăţii civile  (AFP or licensors)

Papa în Irak: Vin ca un pelerin al păcii, în numele lui Cristos, principele păcii

Papa Francisc a ajuns vineri, 5 martie a.c., în Irak, unde va rămâne timp de trei zile. La sosire, în primul discurs, rostit la Palatul Prezidenţial din Bagdad, adresat preşedintelui ţării, membrilor Guvernului şi ai Corpului Diplomatic, autorităţilor, precum şi reprezentanţilor societăţii civile, pontiful şi-a exprimat, în primul rând, gratitudinea pentru "oportunitatea de a efectua această călătorie apostolică îndelung aşteptată şi dorită în Republica Irak", un ţinut "leagăn al civilizaţiei strâns legată, prin patriarhul Abraham şi numeroşi profeţi, de istoria mântuirii şi de marile tradiţii religioase: ebraismul, creştinismul şi islamul".

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

5 martie 2021 – Vatican News.
Pontiful i-a mulţumit preşedintelui Salih pentru invitaţie şi pentru amabilele cuvinte de bun venit, adresate şi în numele altor autorităţi ale Irakului. De asemenea, a mulţumit membrilor Corpului diplomatic şi reprezentanţilor societăţii civile.

În primul discurs din cadrul călătoriei apostolice în Irak, papa Francisc i-a salutat cu afecţiune pe episcopi, preoţi, călugări, călugăriţele şi pe toţi credincioşii Bisericii Catolice. «Vin ca pelerin pentru a-i încuraja în mărturia lor de credinţă, speranţă şi caritate în mijlocul societăţii irakiene. Salut, de asemenea, membrii altor Biserici creştine şi comunităţi ecleziale, adepţi ai islamului şi reprezentanţi ai altor tradiţii religioase. Dumnezeu să ne îngăduie să mergem împreună, ca fraţi şi surori, având "convingerea puternică că adevăratele învăţături ale religiilor ne îndeamnă să rămânem ancoraţi la valorile păcii, [...] ale cunoaşterii reciproce, ale fraternităţii umane şi coexistenţei comune"» – a evidenţiat pontiful, citând din "Documentul despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună", semnat de papa Francisc şi de imamul de Al-Azhar, la Abu Dhabi, în data de 4 februarie 2019.  

Referindu-se la contextul în care are loc călătoria apostolică în Irak, pontiful a spus că această vizită «se desfăşoară într-un moment în care întreaga lume încearcă să iasă din criza pandemiei de Covid-19, care nu numai că a afectat sănătatea multor oameni, dar a provocat şi deteriorarea condiţiilor sociale şi economice deja marcate de fragilitate şi instabilitate.» «Această criză» – a continuat – «necesită eforturi comune din partea tuturor pentru a lua numeroasele măsuri necesare, inclusiv o distribuţie echitabilă a vaccinurilor pentru toţi.» «Dar nu este suficient: această criză este, mai presus de toate, un apel la regândirea stilurilor noastre de viaţă […], a sensului existenţei noastre» – a mai spus pontiful, citând din enciclica "Fratelli tutti", 33, explicând că este vorba despre «ieşirea din acest timp de încercare mai buni decât am fost înainte» şi despre «construirea unui viitor bazat mai mult pe ceea ce ne uneşte decât pe ceea ce ne desparte.»

Suferinţa poporului irakian

Amintind că, în ultimele decenii, Irakul a suferit dezastrele războaielor, flagelul terorismului şi al conflictelor de tip sectar, bazate adesea pe un fundamentalism care nu poate accepta coexistenţa paşnică a diferitelor grupuri etnice şi religioase, a diferitelor idei şi culturi»,  pontiful a evidenţiat că aceste situaţii au fost aducătoare de moarte, de distrugeri şi dărâmături încă vizibile, nu doar la nivel material, «daunele fiind şi mai profunde dacă ne gândim la rănile din inimile atâtor oameni şi comunităţi, care vor avea nevoie de ani pentru a se vindeca».

Pontiful i-a amintit, printre cei mulţi care au suferit, pe yazidiţi, «victime inocente ale barbariei fără sens şi inumane, persecutaţi şi ucişi din cauza apartenenţei lor religioase, a căror identitate şi supravieţuire au fost puse în pericol».
«Prin urmare» – a continuat Sfântul Părinte – «numai dacă reuşim să ne privim între noi, cu diferenţele noastre, ca membri ai aceleiaşi familii umane, putem să începem un proces eficient de reconstrucţie şi să lăsăm o generaţie viitoare mai bună, mai dreaptă şi mai umană. În acest sens, diversitatea religioasă, culturală şi etnică, care a caracterizat societatea irakiană de milenii, este o resursă preţioasă pe care trebuie să o folosească, nu un obstacol de eliminat. Astăzi, Irakul este chemat să arate tuturor, în special în Orientul Mijlociu, că diferenţele trebuie să coopereze în armonie în viaţa civilă şi nu să conducă la ivirea conflictelor.»

O societate fraternă şi solidară

«Coexistenţa fraternă are nevoie de un dialog perseverent şi sincer, protejat de justiţie şi de respectul faţă de lege» – a mai spus pontiful, evidenţiind că aceasta nu este o sarcină uşoară şi că «necesită efort şi angajament din partea tuturor pentru a depăşi rivalităţile şi conflictele şi pentru a vorbi unii cu alţii pornind de la cea mai profundă identitate pe care o avem, cea de copii ai unui singur Dumnezeu şi Creator (cf. Conciliul Vatican al II-lea, Declaraţia "Nostra aetate", 5). Pe baza acestui principiu, Sfântul Scaun, în Irak ca şi în alte părţi, nu oboseşte niciodată să facă apel la autorităţile competente pentru a se acorda, tuturor comunităţilor religioase, recunoaştere, respect, drepturi şi protecţie. Apreciez eforturile deja întreprinse în această direcţie şi îmi alătur vocea la cea a bărbaţilor şi femeilor de bunăvoinţă, astfel încât aceste eforturi să continue, în beneficiul ţării».

Descriind trăsăturile unei societăţi care poartă amprenta unităţii fraterne, pontiful a evidenţiat că solidaritatea între membrii acesteia este virtutea care ne ajută să-l vedem pe celălalt ca vecin, ca tovarăş de călătorie; o virtute care ne ajută să realizăm gesturi concrete de îngrijire şi slujire, cu o atenţie deosebită faţă de cei mai vulnerabili şi nevoiaşi, faţă de cei care trudesc zilnic, în căutarea securităţii şi a mijloacelor necesare pentru a merge mai departe, într-un timp în care şomajul şi sărăcia se intensifică.

Adresându-se liderilor politici şi membrilor Corpului diplomatic, papa Francisc a amintit chemarea de a promova spiritul solidarităţii fraterne. «Este necesar să se abordeze flagelul corupţiei, abuzurile de putere şi ilegalitatea, dar nu este suficient. În acelaşi timp, este necesar să se construiască dreptatea, să se intensifice onestitatea, transparenţa şi să se consolideze instituţiile responsabile de acest aspect. Doar astfel poate creşte stabilitatea şi se poate dezvolta o politică sănătoasă, în măsură să ofere tuturor, în special tinerilor – atât de numeroşi în această ţară –  speranţa unui viitor mai bun» – a mai spus pontiful.

Vin ca penitent care cere iertare Cerului şi fraţilor pentru atâtea distrugeri şi cruzimi

«Domnule preşedinte, distinse autorităţi, dragi prieteni! Vin ca un penitent care cere iertare Cerului şi fraţilor pentru atâtea distrugeri şi cruzimi» – a continuat pontiful.  «Vin ca un pelerin al păcii, în numele lui Cristos, principele păcii. Cât de mult ne-am rugat de-a lungul anilor pentru pace în Irak! Sfântul Ioan Paul al II-lea nu a precupeţit iniţiativele şi, mai presus de toate, a oferit rugăciuni şi suferinţe pentru aceasta. Şi Dumnezeu ascultă, ascultă mereu! Depinde de noi să-L ascultăm, să umblăm pe căile Lui. Să tacă armele! Să se limiteze răspândirea acestora aici şi peste tot! Să înceteze interesele de parte, acele interese externe care se dezinteresează de populaţia locală. Să se dea voce constructorilor, artizanilor păcii! Celor mici, celor săraci, oamenilor simpli care vor să trăiască, să lucreze, să se roage în pace. Să nu mai existe violenţă, extremism, facţiuni, intoleranţe! Să se acorde spaţiu tuturor cetăţenilor care doresc să construiască această ţară împreună, în dialog, într-o confruntare sinceră şi constructivă; să se acorde spaţiu celor care se dedică reconcilierii şi binelui comun, care sunt dispuşi să lase deoparte propriile interese. În ultimii ani, Irakul a încercat să pună bazele unei societăţi democratice. În acest sens, este esenţial să se asigure participarea tuturor grupurilor politice, sociale şi religioase şi să se garanteze drepturile fundamentale ale tuturor cetăţenilor. Nimeni să nu fie considerat un cetăţean de categoria a doua. Încurajez paşii făcuţi până acum pe această cale şi sper să întărească seninătatea şi armonia.»

Rolul comunităţii internaţionale

Totodată, pontiful a evidenţiat rolul decisiv al comunităţii internaţionale în promovarea păcii în Irak şi în Orientul Mijlociu, punând accentul pe importanţa cooperării pe scară globală pentru a aborda, de asemenea, inegalităţile economice şi tensiunile regionale care ameninţă stabilitatea ţărilor precum Irak şi Siria.
Referindu-se la eforturile internaţionale destinate restabilirii păcii în Irak şi sprijinirii populaţiei civile, pontiful a spus: «Mulţumesc statelor şi organizaţiilor internaţionale care lucrează în Irak pentru reconstrucţie şi pentru a oferi asistenţă refugiaţilor, persoanelor strămutate intern şi celor care fac eforturi  pentru a se întoarce la casele lor, punând la dispoziţie servicii constând în hrană, apă, adăpost, produse şi servicii sanitare şi de igienă şi programe  destinate reconcilierii şi consolidării păcii. Şi aici nu pot să nu menţionez numeroasele organizaţii, inclusiv diferite organizaţii catolice, care asistă de ani de zile populaţia civilă cu deosebită implicare. Satisfacerea nevoilor esenţiale ale atâtor fraţi şi surori este un act de caritate şi dreptate şi contribuie la instaurarea unei păci durabile. Sper ca naţiunile să nu retragă mâna prieteniei şi a angajării constructive întinsă poporului irakian , ci să continue să se implice în spirit de responsabilitate comună cu autorităţile locale, fără a impune interese politice sau ideologice.»

Un pluralism religios, etnic şi cultural sănătos pentru prosperitatea şi armonia ţării

Referindu-se la rolul religiei, papa Francisc a subliniat că aceasta trebuie să fie în slujba păcii şi a fraternităţii, evidenţiind că numele lui Dumnezeu nu poate fi folosit pentru a "justifica actele de crimă, exil, terorism şi opresiune" ("Documentul despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună", semnat la Abu Dhabi, la 4 februarie 2019). «Dimpotrivă» – a continuat pontiful – «Dumnezeu, care a creat fiinţele umane egale în demnitate şi drepturi, ne cheamă să răspândim iubirea, bunăvoinţa, armonia. Şi în Irak, Biserica Catolică doreşte să fie prietenă cu toţi şi, prin dialog, să colaboreze constructiv cu alte religii, pentru cauza păcii. Prezenţa străveche a creştinilor în acest ţinut şi contribuţia lor la viaţa ţării constituie o bogată moştenire, care doreşte să poată continua, în slujba tuturor. Participarea lor la viaţa publică, în calitate de cetăţeni care se bucură pe deplin de drepturi, libertăţi şi responsabilităţi, va da mărturie despre faptul că un pluralism religios, etnic şi cultural sănătos poate contribui la prosperitatea şi armonia ţării.»

«Dragi prieteni, doresc să exprim din nou, din inimă, recunoştinţă pentru tot ceea ce aţi făcut şi continuaţi să faceţi în favoarea edificării unei societăţi bazată pe unitate frăţească, solidaritate şi armonie. Slujirea voastră pentru binele comun este o lucrare nobilă. Îl rog pe Atotputernicul să vă susţină în responsabilităţile voastre şi să vă ghideze pe toţi pe calea înţelepciunii, a dreptăţii şi adevărului. Pentru fiecare dintre voi, pentru familiile voastre şi cei dragi şi pentru întregul popor irakian, invoc abundente binecuvântări divine. Mulţumesc!» – a spus pontiful în încheierea primului discurs din cadrul călătoriei apostolice în Irak, rostit vineri, 5 martie a.c., la Palatul Prezidenţial din Bagdad, adresat preşedintelui ţării, membrilor Guvernului şi ai Corpului Diplomatic, autorităţilor, precum şi reprezentanţilor societăţii civile.

05 martie 2021, 14:33