Fără liturgie, creștinismul e fără Cristos: cateheza papei Francisc de la audiența generală

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
3 februarie 2021 – Vatican News. Rugăciunea liturgică a creștinului, în special la Sfânta Liturghie, a fost în centrul catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 3 februarie 2021, în biblioteca Palatului Apostolic din Cetatea Vaticanului. La saluturile finale, papa a menționat recenta sărbătoare a Prezentării Domnului la Templu și a făcut un apel la susținerea Zilei internaționale a fraternității umane, care se marchează anual, la inițiativa Națiunilor Unite, pe 4 februarie.

Cateheza papei despre rugăciunea liturgică a început cu proclamarea unei pericope din Scrisoarea către Evrei (12,22-24): ”Voi v-aţi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc, de zecile de mii de îngeri în sărbătoare, de comunitatea întâilor-născuţi înscrişi în ceruri, de Dumnezeu, judecătorul tuturor, de sufletele celor drepţi duşi la desăvârşire, de Isus, mijlocitorul noii alianţe, şi de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât cel al lui Abel”.

În istoria Bisericii, a remarcat papa la cateheză, s-a observat de mai multe ori ”ispita de a practica un creștinism intimist, care nu recunoaște riturilor liturgice publice importanța lor spirituală”. Deseori, ”această tendință revendica o presupusă puritate superioară a unei religiozități care nu depinde de ceremonii exterioare, considerate o povară inutilă și dăunătoare”. Această critică lua în vizor nu o anumită formă rituală, ci însăși liturgia Bisericii.

Cu toate acestea, Conciliul Vatican II, prin constituția ”Sacrosanctum Concilium”, a reafirmat importanța ”dumnezeieștii liturgii pentru viața creștinilor, care găsesc în aceasta medierea obiectivă cerută de faptul că Isus Cristos nu este o idee sau un sentiment, ci o Persoană vie, iar misterul său, un eveniment istoric. Rugăciunea creștinilor trece prin medieri concrete: Sfânta Scriptură, sacramentele, riturile liturgice, comunitatea. În viața creștină nu se face abstracție de sfera trupească și materială, pentru că în Isus Cristos aceasta a devenit cale de mântuire. Am putea spune că trebuie să ne rugăm și cu trupul: trupul intră în rugăciune”.
Papa Francisc: «Așadar, nu există spiritualitate creștină care să nu fie înrădăcinată în celebrarea sfintelor mistere. Scrie în Catehism: ”Misiunea lui Cristos și a Duhului Sfânt care, în liturgia sacramentală a Bisericii, vestește, actualizează și comunică Misterul mântuirii, continuă în inima care se roagă” (nr. 2655). Liturgia, în ea însăși, nu este numai rugăciune spontană, dar ceva mai mult și mai originar: este un act care fondează experiența creștină în întregimea ei și, de aceea, chiar și rugăciunea este un eveniment, este ceva ce se întâmplă, este prezență, este întâlnire. Este o întâlnire cu Cristos».

”Cristos”, a continuat papa, ”se face prezent în Duhul Sfânt prin semnele sacramentale: de aici provine pentru noi, creștinii, necesitatea de a participa la dumnezeieștile mistere. Un creștinism fără liturgie aș îndrăzni să spun că este, poate, un creștinism fără Cristos. Fără Cristos total. Până și în ritul cel mai sărac, precum cel pe care unii creștini l-au celebrat și îl celebrează în locurile de detenție sau în ascunzișul unei case în timpuri de persecuție, Cristos se face cu adevărat prezent și să dăruiește credincioșilor săi”.

”Când primii creștini au început să-și trăiască cultul, au făcut-o actualizând faptele și cuvintele lui Isus, cu lumina și tăria Duhului Sfânt, pentru ca viața lor, la care a ajuns acel har, să devină o jertfă spirituală oferită lui Dumnezeu”, după cum Sfântul Paul îi îndemna pe primii creștini din Roma să-și ofere trupul lor ca formă a unui cult spiritual (Romani 12,1). Cu alte cuvinte, ”viața este chemată să devină un cult adus lui Dumnezeu, dar aceasta nu se poate face fără rugăciune, în special fără rugăciunea liturgică”.
Papa Francisc: «Acest gând să ne ajute pe toți atunci când mergem la Sf. Liturghie: mă duc ca să mă rog în comunitate, mă duc ca să mă rog împreună cu Cristos care este prezent. Când mergem la celebrarea unui botez, de exemplu, Cristos este cel care, acolo, botează. ”Dar, părinte, aceasta este o idee, un fel de a zice”. Nu, nu este un fel de a zice. Cristos este prezent, iar în liturgie tu te rogi împreună cu Cristos, care este lângă tine».

La saluturile finale, papa a îndemnat credincioșii de limba italiană să se hrănească deseori din cuvântul lui Dumnezeu, mai ales în liturgie, punându-l în practică în orice situație a vieții de zi cu zi.

A urmat un apel referitor la Ziua internațională a fraternității umane:
Papa Francisc: «Se va marca mâine (4 februarie 2021 – n.r.) prima Zi internațională a fraternității umane, după cum s-a stabilit de către o recentă rezoluție a Adunării generale a Națiunilor Unite. Atare inițiativă ține cont, de asemenea, de întâlnirea din 4 februarie 2019, de la Abu Dhabi, când marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb și eu am semnat Documentul asupra fraternității umane pentru pacea mondială și coexistența comună. Sunt foarte bucuros ca Națiunile lumii întregi să se unească în această comemorare, menită să promoveze dialogul interreligios și intercultural. De aceea, mâine după-amiază voi participa la o întâlnire virtuală cu marele imam de Al-Azhar, cu secretarul general al Națiunilor Unite, domnul António Guterres, și cu alte personalități. Rezoluția Națiunilor Unite menționată mai sus recunoaște ”contribuția pe care dialogul dintre toate grupurile religioase o poate aduce pentru ameliorarea conștiinței și a înțelegerii valorilor comune împărtășite de întreaga umanitate”. Aceasta să fie astăzi rugăciunea noastră și angajamentul nostru în fiecare zi a anului».

Ca de obicei, ultimul salut al audiențelor generale a fost pentru bătrâni, tineri, bolnavi și soții recent căsătoriți:
Papa Francisc: «Am celebrat ieri amintirea Prezentării Domnului la templu prin mâinile Fecioarei Maria. Ea L-a prezentat pe Isus lui Dumnezeu. Să nutrim speranța vie că Ea, regina cerului, va prezenta înaintea lui Dumnezeu pe fiecare dintre noi și necesitățile noastre. Nu încetați să vă puneți viața în mâinile milostive ale lui Dumnezeu Tatăl».

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.