Papa Francisc, tinerilor economiști: Schimbați realitatea cu privirea lui Isus și aroma Evangheliei

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
21 noiembrie 2020 – Vatican News. ”Istoria ne învață că nu există sisteme, nici crize în măsură să anuleze complet capacitatea, ingeniozitatea și fantezia pe care Dumnezeu nu încetează să le trezească în inimi. Cu dăruire și fidelitate față de popoarele voastre, față de prezentul și de viitorul vostru, puteți să vă alăturați celorlalți ca să țeseți un nou fel de a face istoria”: spune papa Francisc în mesajul video transmis participanților la simpozionul ”The Economy of Francesco”, încheiat în seara de sâmbătă, 21 noiembrie 2020, la Assisi.

Cu o participare de aproximativ două mii de tineri și economiști de pe toate continentele, simpozionul a fost organizat la inițiativa papei Francisc din dorința de a stimula o amplă reflecție cu privire la economia viitorului. Lansată încă din luna mai a anului 2019, manifestarea urma să se desfășoare la Assisi în luna mai a anului curent, dar a trebuit să fie reprogramată pentru zilele 19-21 noiembrie din cauza restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19. Organizatorii și-au propus ca inițiativa să continue, în speranța că va fi posibilă prezența fizică a participanților, și să aibă o nouă întâlnire internațională, tot la Assisi, în toamna anului 2021.

”Nu vă temeți”, a mai spus papa în mesajul video din această seară, ”să vă implicați și să atingeți sufletul orașelor voastre cu privirea lui Isus. Nu vă temeți să locuiți cu curaj în mijlocul conflictelor și la răspântiile istoriei ca să le ungeți cu aroma Fericirilor evanghelice”.

Făcând referire la recenta sa enciclică ”Fratelli tutti”, papa a amintit tinerilor că ”astăzi suntem în fața marii șanse de a exprima faptul că suntem frați, de a fi alți Buni samariteni care, în loc să alimenteze dușmănie și resentimente, iau asupra lor durerea falimentelor” (FT, 77). ”Un viitor imprevizibil este deja în formare”, subliniază mai departe papa în mesajul video, și ”fiecare dintre voi, începând cu locul în care acționează și decide, poate să facă mult. Nu alegeți scurtăturile care vă ademenesc și vă împiedică să vă amestecați pentru a fi plămadă acolo unde vă aflați (cf. Luca 13,20-21). Fără scurtături, ci plămadă, murdărindu-ne mâinile. Odată ce se încheie criza sanitară prin care trecem, cea mai rea reacție ar fi să cădem și mai mult într-un consumerism febril și în noi forme de autoprotecție egoistă. Nu uitați, dintr-o criză nimeni nu iese cum era înainte: ori ieșim mai buni ori mai răi. Să facem să crească ceea ce este bun, să folosim ocazia și să ne punem cu toții în serviciul binelui comun. Dea Domnul ca, la sfârșit, să nu mai existe un ”ceilalți”, ci să învățăm a maturiza un stil de viață în care să știm să spunem ”noi”. Dar un ”noi” mare, nu un ”noi” mic și apoi ”ceilalți”, nu acest lucru nu merge”.

Arătându-și recunoștința pentru efortul depus de participanți care n-au renunțat la proiect în ciuda modificărilor impuse de pandemie, papa a elogiat ”nivelul de reflecție, calitatea, seriozitatea și răspunderea cu care au muncit”, fără a lăsa să se piardă nimic ”din ceea ce vă dă bucurie, vă îngrijorează, vă indignează și vă determină să schimbați”.

”Ideea originară”, a mai spus papa, ”era de a ne întâlni la Assisi ca să primim inspirație mergând pe urmele Sfântului Francisc. De la Crucifixul de la [biserica] ”Sfântul Damian” și de la celelalte fețe – precum fața leprosului – Domnul i-a ieșit în întâmpinare, l-a chemat și i-a încredințat o misiune. L-a despuiat de idolii care îl izolau, de perplexitățile care îl blocau și îl închideau în obișnuita slăbiciune a lui ”așa s-a făcut dintotdeauna” – aceasta este o slăbiciune! – sau a tristeții dulceagă și nemulțumitoare a celor care trăiesc numai pentru ei înșiși și i-a dăruit capacitatea de a intona un cântec de laudă, expresie de bucurie, libertate și dăruire de sine. De aceea, această întâlnire virtuală la Assisi, pentru mine nu este un punct de sosire, ci impulsul inițial al unui demers pe care suntem invitați să-l trăim ca vocație, cultură și pact”.

O vocație, mai întâi de toate. Pontiful a amintit cuvintele care au stat la baza vocației Sărăcuțului din Assisi: ”Francisc, mergi și repară casa mea care, după cum vezi, este în ruină”. Aceleași cuvinte ”devin o chemare specială pentru fiecare dintre noi. Când vă simțiți chemați, implicați și protagoniști ai ”normalității” de construit, voi știți să spuneți ”da” și acest fapt este dătător de speranță”. Remarcând că ”economia este domeniul vostru de cercetare, de studiu și de muncă”, papa a spus participanților la simpozion că este ”urgentă o narațiune economică diferită, este urgent a lua act de o manieră responsabilă de faptul actualul sistem mondial nu este sustenabil din diferite puncte de vedere și afectează sora noastră Terra, atât de grav maltratată și despuiată, și, totodată, pe cei mai săraci și pe cei excluși. Merg împreună: tu exploatezi pământul și există atât de mulți săraci excluși. Ei sunt primii păgubiți, dar și primii uitați”.

O cultură, în al doilea rând, ”o nouă cultură”. Papa a notat în mesajul său că actuala ”criză socială și economică, pe care mulți o îndură pe pielea lor și care ipotechează prezentul și viitorul în abandonul și excluderea multor copii, adolescenți și familii întregi, nu tolerează să privilegiem interesele sectoriale în detrimentul binelui comun. Trebuie să ne întoarcem un pic la mistica binelui comun”. ”Avem nevoie de o schimbare, vrem o schimbare, căutăm o schimbare”. ”Avem nevoie de grupuri de lideri comunitari și instituționali care să poată lua asupra lor problemele fără a rămâne prizonierii acestora și ai propriilor insatisfacții și, în acest fel, să sfideze supunerea – deseori inconștientă – în fața anumitor forme de gândire (ideologice) care sfârșesc prin a justifica și paraliza orice acțiune în fața injustițiilor”. Papa Francisc a amintit observația predecesorului său Benedict XVI potrivit căruia foamea ”nu depinde atât de lipsa materială, cât mai degrabă de lipsa de resurse sociale, cea mai importantă dintre acestea fiind de natură instituțională” (Caritas in veritate, 27). ”Dacă voi veți capabili să rezolvați aceasta, veți avea calea deschisă pentru viitor”, a evidențiat papa Francisc.

În fine, un pact, ”Pactul de la Assisi”, cum îl numește papa în mesajul său. ”Nu ne putem permite”, afirmă pontiful, ”să continuăm amânarea unor chestiuni”, iar acest lucru cere ”un angajament generos pe plan cultural, în domeniul formării academice și al cercetării științifice, fără a se pierde în mode intelectuale și poze ideologice – care sunt insule – care să ne izoleze de viață și de suferința concretă a oamenilor”. ”A venit timpul, dragi tineri economiști, întreprinzători, muncitori și directori de firme, a venit timpul să îndrăznim riscul de a favoriza și de a stimula modele de dezvoltare, de progres și de sustenabilitate în care persoanele, și mai ales cei excluși – iar printre aceștia, sora noastră Terra – să înceteze a mai fi, în cel mai bun caz, o prezență pur nominală, tehnică și funcțională pentru a deveni protagoniști ai vieții lor, ca și a întregului țesut social”. ”Mulți dintre voi”, a încheiat papa Francisc, ”veți avea posibilitatea să acționați și să aveți o incidență asupra deciziilor macroeconomice, unde se joacă destinul multor națiuni. Chiar și aceste scenarii au nevoie de persoane pregătite, ”prudente ca șerpii și simple ca porumbeii” (Matei 10,16), capabile să vegheze în raport cu dezvoltarea sustenabilă a țărilor și pentru a evita asfixianta supunere a acestor țări în fața sistemelor de credit care, departe de a promova progresul, supun populațiile unor mecanisme de sărăcie, excludere și dependență mai mare. Sistemele de creditare, singure, sunt o cale pentru sărăcie și dependență. Acest protest legitim cere să trezească și să însoțească un model de solidaritate internațională care să recunoască și să respecte interdependența dintre națiuni și să favorizeze mecanisme de control capabile să evite orice formă de supunere, dar și vigilență asupra promovării țărilor mai dezavantajate și în curs de dezvoltare. Fiecare popor este chemat să devină artizanul propriului destin și al destinului lumii întregi”.