Căutare

Vatican News
Papa Francisc a transmis o Scrisoare despre Europa cardinalului Pietro Parolin Papa Francisc a transmis o Scrisoare despre Europa cardinalului Pietro Parolin 

Papa Francisc: ”Europa, regăsește-te pe tine însăți, fii tu însăți!”

Papa Francisc a trimis o scrisoare despre Europa cu ocazia mai multor aniversări relevante pentru identitatea și misiunea Bisericii catolice pe Bătrânul continent. Scrisoarea este prilejuită în primul rând de cea de-a 40-a aniversare a Comisiei Episcopatelor din Comunitatea Europeană (COMECE). Pontiful preia cuvintele predecesorului său, Sfântul Ioan Paul al II-lea, care cerea Europei, încă din 1982, să fie ea însăși pentru a continua să ofere lumii o contribuție decisivă la istoria lumii și a civilizației.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
27 octombrie 2020 – Vatican News. A fost publicată marți, 27 octombrie 2020, o ”Scrisoare despre Europa” pe care papa Francisc a transmis-o cardinalului secretar de stat Pietro Parolin cu ocazia mai multor aniversări semnificative pentru misiunea Bisericii catolice pe Bătrânul continent: 40 de ani de la înființarea Comisiei Episcopatelor din Comunitatea Europeană (COMECE), 50 de ani de la stabilirea de relații diplomatice între Sfântul Scaun și Uniunea Europeană și 50 de ani de prezență a Sfântului Scaun ca observator permanent la Consiliul Europei. De asemenea, pontiful scoate în evidență și cea de-a 70-a aniversare a Declarației Schuman, care a permis țărilor europene să depășească ostilitățile din timpul ultimelor două conflicte mondiale.

Cu ocazia acestor aniversări, era programată în zilele 28-30 octombrie a.c. o vizită oficială a cardinalului Parolin la Bruxelles, dar vizita a fost anulată din cauza agravării situației sanitare creată de pandemia de Covid-19. Cu toate acestea, se prevede că vor avea loc întrevederi prin conexiune video în sistem on-line cu autoritățile Uniunii Europene și cu membrii Comisiei Episcopatelor din Comunitatea Europeană.

Scrisoarea papei Francisc poartă data de 22 octombrie, comemorarea liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, și a fost publicată în limbile italiană, franceză, engleză, spaniolă, portugheză, germană și polonă.

În contextul aniversărilor europene amintite mai sus, papa afirmă că simte datoria de a împărtăși câteva reflecții cu privire la viitorul acestui continent, care – scrie pontiful de origine argentiniană - ”îmi este deosebit de drag, nu doar pentru originile familiale, dar și pentru rolul central pe care l-a avut și consider că trebuie să-l aibă mai departe, chiar dacă cu accente diferite, în istoria umanității”.

În această privință, rolul Europei ”devine și mai relevant în contextul pandemiei prin care trecem. Proiectul european apare, într-adevăr, ca voință de a pune capăt dezbinărilor din trecut. Se naște din convingerea că împreună și uniți suntem mai puternici, că «unitatea este superioară conflictului» și că solidaritatea poate fi «un stil de construcție a istoriei, un domeniu vital în care conflictele, tensiunile și opusurile pot să ajungă la o unitate pluriformă care generează o nouă viață». În timpul nostru, care dă semne de întoarcere înapoi, în care întotdeauna predomină ideea de a rezolva singuri problemele, pandemia constituie o linie de demarcație care constrânge la luarea unei decizii: ori se merge înainte pe calea întreprinsă în ultimul deceniu, alimentată de tentația autonomiei, mergând către neînțelegeri, contrapuneri și conflicte din ce în ce mai mari, ori se redescoperă acea «cale a fraternității» care fără îndoială i-a inspirat și însuflețit pe Părinții fondatori ai Europei moderne, pornind chiar de la Robert Schuman”.

Remarcând că pandemia a arătat cum soluțiile unilaterale nu corespund unei probleme care depășește granițele statelor, papa afirmă că e necesar ”a evita ca tendințele centrifuge să recapete putere”.

Pontiful consideră ”mai actuale ca niciodată”, cuvintele pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea le-a rostit la Actul european de la Santiago di Compostella: Europa, «regăsește-te pe tine însăți, fii tu însăți!» (9 noiembrie 1982).

La rândul său, papa Francisc scrie: ”Europei aș vrea să-i spun: tu, care ai fost în decursul secolelor atelier de idealuri și acum se pare că-ți pierzi avântul, nu te opri ca să te uiți la trecutul tău ca la un album de amintiri. (...) Europa, regăsește-te pe tine însăți! Regăsește, așadar, idealurile tale care au rădăcini profunde. Fii tu însăți! Nu te teme de istoria ta milenară, care este o fereastră spre viitor mai mult decât spre trecut. Nu-ți fie teamă de nevoia ta de adevăr care, din Grecia antică, a îmbrățișat pământul, punând în lumină interogativele cele mai profunde ale ființei umane; de nevoia ta de dreptate care s-a dezvoltat din dreptul roman și a devenit cu timpul respect pentru orice ființă umană și pentru drepturile ei; de nevoia ta de eternitate, îmbogățită de întâlnirea cu tradiția iudeo-creștină, care se oglindește în patrimoniul tău de credință, artă și cultură”.

Paradoxal, observă papa în Scrisoare, ”în timp ce în Europa foarte mulți își pun întrebări, cu neîncredere, în ceea ce privește viitorul ei, mulți o privesc cu speranță, convinși că ea încă mai are ceva de oferit lumii și umanității. Este aceeași încredere care l-a inspirat pe Robert Schuman, conștient că «contribuția pe care o Europă organizată și vitală îl poate aduce civilizației este indispensabilă pentru menținerea relațiilor pașnice». Aceeași încredere o putem avea și noi, pornind de la valorile împărtășite și înrădăcinate în istoria și cultura acestui pământ”.

Care este, prin urmare, Europa pe care o visăm pentru viitor? ”Visez”, afirmă mai întâi de toate papa Francisc, ”o Europă prietenă a persoanei și a persoanelor”, ”care tutelează viața în orice moment al ei, de când răsare invizibilă în sânul matern până la apusul ei natural, pentru că nicio ființă umană nu este stăpână a vieții, a vieții sale sau a vieții celuilalt”. ”Visez”, spune mai departe pontiful, ”o Europă care să fie o familie și o comunitate”, ”o adevărată familie de popoare, diferite între ele și totuși legate de o istorie și de un destin comun”. ”Visez”, mai citim în Scrisoarea papei, ”o Europă solidară și generoasă”, în care ”caritatea, piscul virtuților creștine, învinge orice formă de indiferență și de egoism”. ”Visez o Europă cu o laicitate sănătoasă, în care Dumnezeu și Cezarul sunt deosebiți, dar nu contrapuși”, mai spune papa Francisc, o comunitate ”deschisă transcendenței, în care cine cred este liber să profeseze public credința și să propună punctul său de vedere în societate. S-au terminat timpurile confesionalismelor, dar – se speră – și cel al unui anumit laicism care închide ușile față de alții și, mai ales, față de Dumnezeu, căci este evident că o cultură sau un sistem politic care nu respectă deschiderea la transcendență nu respectă de o manieră adecvată persoana umană”.

”Creștinii au astăzi o mare răspundere: ca plămada în aluat, sunt chemați să retrezească conștiința Europei ca să însuflețească procese care generează un nou dinamism în societate. Îi îndemn”, spune pontiful, ”să se angajeze cu curaj și determinare ca să-și ofere contribuția în orice domeniu în care trăiesc și lucrează”.

Afirmând la finalul Scrisorii că aceste cuvinte ”nu au altă dorință decât aceea de a fi o contribuție personală” la reflecția despre viitorul Europei, papa invocă ”ocrotirea Sfinților patroni – Benedict, Ciril și Metodiu, Brigita, Ecaterina și Tereza Benedicta a Crucii – ”bărbați și femei care, din iubire față de Domnul, s-au dăruit fără încetare în serviciul celor mai săraci și în favoarea dezvoltării umane, sociale și culturale a tuturor popoarelor europene”.

27 octombrie 2020, 12:07