Căutare

Vatican News

Papa Francisc la ONU: Cât de triste au devenit avortul și destrămarea familiei!

”Din păcate, țările și instituțiile internaționale promovează avortul ca unul din așa numitele servicii esențiale în răspunsul umanitar. E trist să vezi cât de simplu și convenabil a devenit pentru unii să nege existența vieții ca soluție la problemele care pot și trebuie să fie rezolvate, atât pentru mamă cât și pentru copilul nenăscut”: a spus papa Francisc în lungul mesaj video transmis participanților la adunarea generală a Națiunilor Unite. Mesajul a fost transmis vineri, 25 septembrie 2020, la cea de-a 75-a aniversare a înființării organizației. Aniversarea constituie un prilej ”pentru a reafirma dorința Sfântului Scaun ca această organizație să fie un autentic semn și instrument de unitate între state și de slujire a întregii familii umane”, a mai spus în mesajul său papa Francisc, care a ținut un discurs la sediul ONU din New York în 2015.

Cetatea Vaticanului – Debora Donnini / Adrian Dancă
27 septembrie 2020 – Vatican News
. Cu ocazia împlinirii a 75 de ani ai Organizației Națiunilor Unite, papa Francisc a transmis vineri, 25 septembrie 2020, un lung mesaj video urmărit în cea mai mare parte în regim online - din cauza pandemiei - de către participanții la adunarea generală. Au avut un mare impact asupra opiniei publice mondiale apelurile sale cu privire la cursa înarmării, la drama migranților fără drepturi, la o regândire a sistemelor economice și financiare, dar și la condamnarea avortului ca ”serviciu esențial” umanitar.

Calea solidarității sau cultura rebutului și a apărării elitiste. Este răscrucea la care pandemia de Covid-19 a condus umanitatea de astăzi chemând-o la o decizie. Pentru că dintr-o criză putem ieși ori mai buni, ori mai răi. Un timp de încercare care devine un timp de decizie. Mai mult, care poate deveni și o ”realistă șansă de convertire” pentru a regândi sistemele economice și financiare, bolnave de ”o injustă distribuire a bogăției” și de o distanță din ce în ce mai mare dintre bogați și săraci. În mesajul video, pronunțat în spaniolă, pe care l-a adresat participanților la adunarea generală ONU, înființată în 1945 după două războaie mondiale, papa Francisc trasează ruta pentru a ieși din criza actuală, agravată de Covid-19, pornind de la pilonii centrali ai magisteriului său și cerând comunității internaționale să facă în așa fel încât să pună capăt injustițiilor economice. O cale de urmat care cuprinde intersecțiile viețuirii împreună, având ca țel posibilitatea de a construi cu toții o societate mai fraternă.

”Ne găsim”, afirmă pontiful, ”în fața unei alegeri între cele două căi posibile: una duce la întărirea multilateralismului, expresie a unei reînnoite coresponsabilități mondiale, a unei solidarități întemeiate pe dreptate și în împlinirea păcii și a unității familiei umane, planul lui Dumnezeu asupra lumii; cealaltă cale acordă prioritate atitudinii de autosuficiență, naționalism, protecționism, individualism și izolare, neglijându-i pe cei mai săraci, pe cei mai vulnerabili, pe locuitorii periferiilor existențiale. Aceasta din urmă este cu siguranță dăunătoare pentru întreaga comunitate, provocând un autolezionism față de toți”.

Într-un scenariu internațional marcat de războaie, amenințări și injustiții, papa Francisc cere Națiunilor Unite să-și asume pe deplin misiunea sa fundamentală. ”Lumea noastră în conflict are nevoie ca ONU să devină un laborator de pace tot mai eficient, ceea ce cere ca membrii Consiliului de Securitate, mai ales cei cu statut permanent, să acționeze cu o mai mare unitate și determinare. În această privință, recenta adoptare a unui acord de încetare globală a focului în timpul crizei actuale este o măsură foarte nobilă, care cere bună voința tuturor pentru aplicarea ei constantă”.

Vaccinuri pentru toți, prioritate pentru cei săraci

Primul aspect pe care papa îl abordează se referă la chestiunea vaccinurilor. Suveranul Pontif reînnoiește apelul adresat politicii și sectorului privat ”de a adopta măsuri adecvate menite să garanteze accesul la vaccinurile anti-Covid-19 și la tehnologiile necesare pentru a oferi asistență celor bolnavi”. Mai mult, cere ca, dacă este necesar ca unii să fie privilegiați, aceștia să fie ”cei mai săraci, cei mai vulnerabili”, tocmai pentru că nu dispun de resurse economice.

În continuarea discursului său, papa a vorbit pe larg despre logica deterentului nuclear, a denunțat faptul că foarte mulți copii sunt victime ale avortului și ale lipsei de educație, a subliniat că familia naturală este atacată în diverse forme de colonialismul ideologic ducând la dezintegrarea nucleului familial și a criticat tăcerea complice în ceea ce privește violența și exploatarea femeilor, numindu-le ”practici pervers care denigrează nu doar femeia, ci întreaga umanitate”. 

Demontarea logicii de descurajare nucleară

O îndatorire complexă o constituie regândirea viitorului casei comune și a unui proiect comun: sunt necesare onestitatea și dialogul pentru a îmbunătăți cooperarea între state. Chestiunea păcii și a securității, amenințată cu siguranță de sărăcie, pandemie și terorism, nu poate face abstracție de cursa înarmării. Papa susține că se asistă la ”eroziunea” multilateralismului și menționează în mod particular amenințarea constituită din noile forme de tehnologie militară – cum sunt sistemele letale de arme autonome (LAWS) – care separă din ce în ce mai mult acțiunea belică de acțiunea umană. Prima care trebuie dezafectată este logica perversă care pune pe seama simplei posesii de arme securitatea personală și socială, dar care, în realitate, nu folosește doar industriei belice. Mai mult, alimentează un climat de neîncredere între popoare. Referința este la ”descurajarea nucleară” care se bazează pe amenințarea anihilării reciproce. Pentru papa Francisc este important, în schimb, a susține principalele instrumente juridice internaționale care vizează dezarmarea nucleară. Sfântul Scaun își dorește ca următoarea Conferință de revizuire a Tratatului de non- proliferare a armelor nucleare (TFN) să se traducă în măsuri eficace pentru dezarmare. Papa afirmă, în acest context, și importanța reducerii sancțiunilor internaționale care fac dificilă pentru statele vizate susținerea respectivelor populații.

Progresul tehnologic să ajute la înființarea de noi locuri de muncă

Intervenția papei a acordat muncii o importanță centrală. O subliniere deloc întâmplătoare într-un timp marcat tot mai mult de inteligență artificială, nesiguranță și robotizare generalizată. Pontiful îndeamnă la schimbarea paradigmei economice dominante, care urmărește numai creșterea profitului, în timp ce unul din obiectivele principale pentru un întreprinzător ar trebui să fie oferirea de locuri de muncă unui număr cât mai mare de persoane. ”Progresul tehnologi este util și necesar”, afirmă papa în mesajul său, ”cu condiția să fie folositor pentru a face ca munca persoanelor să fie mai demnă, mai sigură, mai puțin apăsătoare și mai puțin istovitoare”.

Cultura rebutului, un atentat împotriva umanității

Mijloacele pentru a face schimbarea există – remarcă papa Francisc – dar e necesar ”un cadru de referință etică mai puternic”, capabil să depășească ceea ce numește de mai multe ori ”cultura rebutului”. Altfel spus, o cultură care, în cele din urmă, se traduce într-un ”atentat împotriva umanității”. La origine, spune pontiful, se află ”promovarea ideologică a unei viziuni reducționiste asupra persoanei”, care aduce cu sine negarea drepturilor fundamentale și dorința unei puteri absolute, care domină societatea de astăzi.

Creștinii, victime într-o umanitate umilită

Drepturile fundamentale, într-adevăr, continuă să fie încălcate fără teama de sancțiuni. Este vorba de o lungă listă care oferă imaginea ”unei umanități încălcate”. În acest scenariu dramatic, ”chiar și cei care cred continuă să sufere tot felul de persecuții, inclusiv genocidul, din cauza credinței lor”. Alături de ei, ”noi, creștinii, suntem victime”, afirmă pontiful, menționând creștinii care sunt constrânși, uneori, să fugă din țările natale.

Migranții, expediați înapoi în taberele de detenție

Crizele umanitare au căpătat, apoi, un statut aproape permanent. Drepturile nu mai sunt garantate, iar așa numitele arme convenționale devin tot mai mult ”arme de distrugere în masă”. Într-un context ca acesta, papa a avut cuvinte de apropiere pentru refugiați, migranți și evacuații interni. ”Chiar mai grav este faptul că, cu miile, sunt interceptați în mare și retrimiși cu forța în taberele de detenție unde suportă tortură și abuzuri. Mulți sunt victime ale traficului cu ființe umane, ale sclaviei sexuale sau ale muncilor forțate, exploatați în ocupații înjositoare, fără un salariu just. Toate acestea sunt inacceptabile, dar astăzi constituie o realitate pe care mulți o ignoră în mod voit”.

Criza actuală, șansă pentru ONU de a construi o societate mai fraternă

Cât privește răspunsul la această criză pandemică, papa a făcut referință la marea promisiune a celor două Pacte mondiale asupra refugiaților și a migrației umane, notând, însă, că deseori nu urmează o susținere politică necesară sau că, uneori, statele fug de propriile răspunderi. De aici, apelul său la a folosi această criză pentru a realiza o schimbare pozitivă. ”Criza actuală este o oportunitate. Este o oportunitate pentru ONU, este o oportunitate pentru a genera o societate mai fraternă și capabilă de compasiune. Aceasta include reconsiderarea rolului instituțiilor economice și financiare, precum cele de la Bretton-Woods, care trebuie să răspundă la creșterea rapidă a inegalităților dintre cei super-bogați și cei care sunt permanent săraci. Un model economic care să promoveze subsidiaritatea, să susțină dezvoltarea economică la nivel local și să investească în educație și în infrastructură în beneficiul comunităților locale, va furniza baza pentru succesul economic însuși și, în același timp, pentru reînnoirea comunității și a națiunii, în general”.

Ștergerea datoriilor celor săraci și închiderea paradisurilor fiscale

Pe aceeași linie, papa a făcut apel pentru reducerea sau ștergerea datoriei care apasă asupra bilanțului celor mai săraci. Făcând referință în lungul videomesaj la diverse pasaje ale intervențiilor sale precedente, papa îndeamnă și la angajare pentru închiderea paradisurilor fiscale, la prevenirea evaziunii și a spălării banilor pentru că ”acesta este momentul favorabil pentru reînnoirea arhitecturii internaționale”.

Nu doar declarații, e nevoie de eficiență

Papa a amintit de vizita sa la ONU din 2015, ”într-o perioadă de multilateralism cu adevărat dinamic”. Era un moment promițător, a subliniat, cu puțin timp înainte de adoptarea Agendei 2030 și, succesiv, a Acordului de la Paris asupra schimbărilor climatice. ”Cu toate acestea”, a afirmat, ”trebuie să fim onești și să admitem că, chiar dacă s-au făcut unele progrese, capacitatea scăzută a comunității internaționale de a-și menține promisiunile făcute acum cinci ani mă face să afirm încă o dată că ”trebuie să evităm orice tentativă de a cădea într-un nominalism declamatoriu, cu efect tranchilizant asupra conștiințelor. Trebuie să avem grijă ca instituțiile noastre să fie cu adevărat eficace în lupta cu toate aceste flageluri”. În acest orizont, își găsește un loc important chestiunea mediului și a schimbărilor climatice, legate de criza socială. Atenția papei s-a întors asupra Amazoniei și a relevat creșterea pozitivă a sensibilității în ceea ce privește ”ecologia integrală”, iar ca semn concret de angajare din partea Sfântului Scaun, a citat amendamentul de la Kigali adus Protocolului de la Montreal.

Copiii, victime ale avortului și lipsei de educație

Consecințele apăsătoare ale crizei Covid-19 s-au revărsat și asupra copiilor, printre care mulți sunt migranți și refugiați neînsoțiți. ”Violența împotriva copiilor, inclusiv oribilul flagel al abuzului asupra minorilor și pornografia, a crescut în mod dramatic”, notează pontiful în centrul mesajului său. Milioane de copii nu se pot întoarce la școală ceea ce, în multe părți ale lumii, înseamnă o creștere a muncii minorilor, abuzuri și malnutriție. Dar mai există o dramă trecută deseori cu vederea: ”Din nefericire”, spune papa în mesaj, ”țările și instituțiile internaționale promovează și avortul ca unul dintre așa numitele servicii esențial în răspunsul umanitar. Este trist să vezi cât de simplu și convenabil a devenit pentru unii a nega existența vieții ca soluție la problemele care pot și trebuie să fie rezolvate atât pentru mamă cât și pentru copilul nenăscut. Implor, de aceea, autoritățile civile ca să acorde o atenție specială copiilor cărora le sunt negate drepturile lor și demnitatea lor fundamentală, mai ales dreptul la viață și la educație”. Papa a amintit, în această privință, apelul adolescentei Malala Yousafzai care, în urmă cu cinci ani, la adunarea generală ONU, spunea că ”un copil, un învățător, o carte și un creion pot schimba lumea”.

Familia este atacată de colonialismul ideologic

În contextul realității copiilor, papa a vorbit despre nucleul fundamental al familiei. Amintind cu claritate că ”primii educatori sunt mama și tatăl” copilului, pontiful a subliniat că Declarația universală a drepturilor omului descrie familia drept ”nucleul natural și fundamental al societății”. Națiunile Unite sunt chemate, de aceea, să o apere în fața pericolelor care o amenință. ”De prea multe ori, familia este victima formelor de colonialism ideologic care o fac vulnerabilă și ajung să provoace în mulți dintre componenții ei, mai ales în cei mai lipsiți de apărare cum sunt copiii și bătrânii, un simț de dezrădăcinare și o stare de orfan. Dezintegrarea familiei să răsfrânge în fragmentarea socială, care împiedică efortul menit să înfrunte dușmanii comuni. A sosit timpul să revizuim obiectivele noastre și să ne angajăm din nou în favoarea lor”.

Violența asupra femeilor și complicitatea tăcută

Unul din aceste obiective este promovarea femeii, a evidențiat papa în mesajul său, amintind că în 2020 se marchează 25 de ani de la Conferința de la Beijing, din 1995. Femeile, într-adevăr, joacă un rol important la toate nivelurile, în serviciul binelui comun, dar multe dintre ele sunt lăsate în urmă, victime ale violenței și exploatării. Reînnoindu-și apropierea față de femeile care sunt departe de familiile lor, papa a transmis speranța într-un efort mai susținut în lupta cu aceste ”practici perverse, care denigrează nu doar femeia, ci întreaga omenire, care, prin tăcerea ei și prin lipsa de acțiuni concrete, devine complice”.

Întregul mesaj video al papei Francisc adresat adunării generale a Națiunilor Unite are ca fundal situația provocată de pandemie, o realitate care, a subliniat, ne-a învățat că nu putem trăi unul fără celălalt sau împotriva celuilalt. Organizația Națiunilor Unite a fost înființată tocmai pentru a fi ”o punte între popoare”, iar provocarea actuală – a încheiat papa – este tocmai aceea de a construi împreună ”viitorul pe care îl dorim”.

27 septembrie 2020, 10:13