Euharistia stinge în noi foamea de lucruri și aprinde dorința de slujire: papa Francisc

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
14 iunie 2020 – Vatican News. ”Este esențial a aminti binele primit, căci fără această memorie, ne înstrăinăm de noi înșine și devenim trecători ai existenței, ne dezrădăcinăm din solul care ne hrănește și ne lăsăm duși încoace și încolo ca frunzele de vânt”. Este un fragment din omilia papei Francisc de la Sfânta Liturghie a solemnității ”Trupul și Sângele Domnului”, celebrată duminică, 14 iunie 2020, la Altarul Catedrei din bazilica San Pietro.

Sfânta Liturghie a început la ora Romei 9.45 și a fost transmisă în streaming, fiind accesibilă și pe pagina noastră web, la bannerul ”Transmisiune video”. Restricțiile impuse de autoritățile sanitare au redus la aproximativ 50 de persoane numărul participanților la această Sf. Liturghie, aceleași restricții ducând la anularea tradiționalelor și îndrăgitelor procesiuni cu Preasfântul Sacrament pe drumurile comunităților umane.

Făcând un comentariu la lecturile biblice ale solemnității, papa a pornit de la îndemnul adresat poporului ales: ”Adu-ți aminte de tot drumul pe care Domnul, Dumnezeul tău, te-a făcut să mergi” (Deuteronom 8,2). Îndemnul pe care Moise îl adresa odinioară israeliților este însoțit de alte cuvinte asemănătoare: ”Să nu-L uiți pe Domnul, Dumnezeul tău!” (v.14). De altfel, a subliniat papa la omilie, ”Scriptura ne-a fost dăruită ca să învingem uitarea de Dumnezeu. Cât de important este să cultivăm memoria atunci când ne rugăm!”.
Papa Francisc: «Este esențial a aminti binele primit: fără această memorie, ne înstrăinăm de noi înșine, devenim ”trecători” ai existenței; fără memorie, ne dezrădăcinăm din solul care ne hrănește și ne lăsăm duși încoace și încolo ca frunzele de vânt. A face memorie, în schimb, înseamnă a se reînnoda de legăturile cele mai strânse, înseamnă a se simți parte dintr-o istorie, înseamnă a respira cu un popor. Memoria nu este un lucru privat, este calea care ne unește de Dumnezeu și de ceilalți».

Este și motivul pentru care, în Sfânta Scriptură, amintirea de Domnul trebuie transmisă de la o generație la alta, povestită din tată în fiu (cf. Deuteronom 6,20-22). Ce e de făcut, însă, atunci când ”lanțul de transmisie a amintirilor se întrerupe? Și apoi, cum se poate aminti ceea ce vine din auzite, fără a-i face experiența directă?”
Papa Francisc: «Dumnezeu știe cât e de greu, știe cât de fragilă este memoria noastră și pentru noi a săvârșit un lucru nemaiauzit: ne-a lăsat un memorial. Nu ne-a lăsat numai cuvinte, pentru că e ușor să uiți ceea ce ai auzit. Nu ne-a lăsat numai Scriptura, pentru că e ușor să uiți ceea ce citești. Nu ne-a lăsat numai semne, pentru că poți să uiți chiar și ceea ce vezi. Ne-a lăsat o Hrană, și e greu să uiți un gust. Ne-a lăsat o Pâine în care este prezent El, viu și adevărat, cu tot gustul iubirii sale. Primindu-L, putem spune: ”Este Domnul, El își aduce aminte de mine!” De aceea, Isus ne-a cerut: Faceți aceasta în amintirea mea! (1 Corinteni 11,24) Faceți: Euharistia nu este o simplă amintire, este un fapt; este Paștele Domnului care retrăiește pentru noi. În Sf. Liturghie, moartea și învierea lui Isus sunt în fața noastră. Faceți aceasta în amintirea mea: reuniți-vă și, ca familie, comunitate, popor, celebrați Euharistia ca să vă aduceți aminte de mine. Nu putem să ne lipsim de Euharistie, este memorialul lui Dumnezeu. Și Euharistia vindecă memoria rănită».

Vorbind în continuare de rănile memoriei, papa a spus că Euharistia vindecă mai întâi de toate ”memoria orfană”, marcată de lipsa afecțiunii și de dezamăgiri usturătoare; vindecă ”memoria negativă”, care ne lasă ideea că ”nu suntem buni de nimic”; vindecă, în fine, ”memoria noastră închisă”, care, cu trecerea timpului, ne face să devenim noi înșine ”cinici și indiferenți”. În realitate, ”numai iubirea vindecă teama la rădăcină și eliberează de închiderile care te țin prizonier. Așa face Isus, venind în întâmpinarea noastră cu blândețe, în fragilitatea dezarmantă a Hostiei; așa face Isus, Pâine frântă pentru a rupe găoacea egoismelor noastre; așa face Isus, care să dăruiește ca să ne spună că numai deschizându-ne ne eliberăm de blocajele interioare, de paraliziile inimii”.
Papa Francisc: «Dându-se pe sine pentru noi simplu ca pâinea, Domnul ne invită totodată să nu risipim viața urmărind mii de lucruri inutile care creează dependență și lasă un gol pe dinăuntru. Euharistia stinge în noi foamea de lucruri și aprinde dorința de slujire. Ne înalță din sedentaritatea noastră comodă, ne amintește că nu suntem doar guri de hrănit, ci chiar mâinile sale pentru a sătura foamea aproapelui. Este urgent acum să avem grijă de cel căruia îi este foame de hrană și demnitate, de cel care nu are un loc de muncă și are greutăți în a merge înainte. Și să o facem de o manieră concretă, după cum concretă este Pâinea pe care Isus o dăruiește pentru noi. Este de folos o apropiere reală, sunt de folos adevărate lanțuri de solidaritate. În Euharistie, Isus vine aproape de noi: să nu-l lăsăm singur pe cel care ne stă aproape!»

Sfânta Liturghie a solemnității ”Trupul și Sângele Domnului” din bazilica San Pietro s-a încheiat cu un moment prelungit de adorație în fața Preasfântului Sacrament și cu binecuvântarea euharistică. Sfânta Liturghie, a spus pontiful la finalul omiliei, ”este comoara care trebuie pusă pe primul loc în Biserică și în viață”, redescoperind în același timp valoarea adorației ”care prelungește în noi lucrarea Liturghiei”.