Căutare

Vatican News
2020.02.10 Querida Amazonia - Puerto Maldonado Papa Francisc și un grup de indigeni la Puerto Maldonado (Peru)  Editorial

”Querida Amazonia” și ”marile visuri” ale papei Francisc: editorial de Andrea Tornielli

Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru editorialul lui Andrea Tornielli «”Marile visuri” ale papei Francisc pentru Amazonia», prin care directorul editorial al Departamentului de comunicare al Sf. Scaun exprimă viziunea papei Francisc despre Amazonia. Exortația papei ”Querida Amazonia”, notează jurnalistul, îndeamnă Biserica să armonizeze urgențele ecologice cu destinul celor săraci, în timp ce afirmă că misiunea Bisericii trebuie să pună în valoare culturile amazoniene.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
12 februarie 2020 – Vatican News
. Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru editorialul lui Andrea Tornielli «”Marile visuri” ale papei Francisc pentru Amazonia», prin care directorul editorial al Departamentului de comunicare al Sf. Scaun exprimă viziunea papei Francisc despre Amazonia. Exortația Sfântului Părinte ”Querida Amazonia” îndeamnă Biserica să armonizeze urgențele ecologice cu destinul celor săraci și subliniază convingerea că misiunea Bisericii trebuie să pună în valoare culturile amazoniene.

Andrea Tornielli
”Visul este un loc privilegiat pentru căutarea adevărului. Chiar Dumnezeu, de multe ori, a ales să vorbească în visuri”. Aceste cuvinte, rostite de papa Francisc în decembrie 2018 la o omilie a Sfintei Liturghii în Casa Sf. Marta, referindu-se la Sfântul Iosif, bărbat tăcut și concret, ne ajută să înțelegem privirea papei asupra Amazoniei prin exortația apostolică post-sinodală. Un text scris ca o scrisoare de dragoste, în care abundă citate din poeți care ajută cititorul să intre în contact cu minunata frumusețe a acestei regiuni, dar și cu dramele ei de fiecare zi. De ce Episcopul Romei a vrut să dea o valoare universală unui Sinod circumscris la o anumită regiune? De ce Amazonia și soarta acesteia ne privește?

Răsfoind paginile exortației, răspunsul iese la suprafață. În primul rând, pentru că toate se leagă: echilibrul planetei noastre depinde, într-adevăr, și de starea de sănătate a Amazoniei. Iar din moment ce grija față de oameni și cea față de ecosisteme nu pot fi separate, nu trebuie să ne lase nepăsători nici distrugerea bogăției umane și culturale a populațiilor indigene, nici devastările și politicile extractive care distrug pădurile. Dar mai este un element care face ca Amazonia să fie universală. Într-un anume fel, dinamica ce se manifestă aici anticipă provocările care sunt aproape de noi: efectele unei economii globalizate și ale unui sistem financiar tot mai puțin sustenabil pentru viața oamenilor și a mediului; conviețuirea între popoare și culturi profund diferite; migrațiile; necesitatea de a tutela Creația, care riscă să fie iremediabil rănită.

”Amazonia îndrăgită”, protagonista scrisorii de dragoste a papei Francisc, reprezintă mai întâi de toate o provocare pentru Biserică, chemată să găsească noi căi de evanghelizare, vestind inima mesajului creștin, predicarea (kerygma) ce-L face prezent pe Dumnezeul milostivirii, care atât de mult a iubit lumea încât l-a jertfit pe Cruce pe Fiul său. În Amazonia, nu omul este boala de combătut pentru a îngriji mediul înconjurător. Popoarele originare ale Amazoniei trebuie ocrotite împreună cu tradițiile și culturile lor. Dar aceleași popoare au dreptul și la o mărturie evanghelică. Nu trebuie excluse de la misiune, de la îngrijirea pastorală a unei Biserici bine reprezentată de chipurile arse de soare ale atâtor misionari înaintați în vârstă, capabili să facă zile și zile de călătorii în barcă doar pentru a întâlni câteva grupuri răzlețe de persoane ca să le ducă mângâierea lui Dumnezeu împreună cu alinarea reconfortantă a sacramentelor sale.

Prin exortația sa, papa Francisc arată o privire care merge dincolo de diatribele dialectice care au ajuns să reprezinte Sinodul, ca și cum acesta ar fi un referendum privind posibilitatea de a sfinți întru preoție bărbați căsătoriți. O chestiune discutată de multă vreme și care la fel poate fi în viitor, pentru că ”înfrânarea desăvârșită și perpetuă” nu este ”pretinsă, ce-i drept, de însăși natura preoției”, după cum afirmă Conciliul Vatican II. O chestiune asupra căreia Succesorul lui Petru, după rugăciune și reflecție, a hotărât să dea un răspuns în care nu sunt prevăzute schimbări sau posibilități ulterioare de exceptare față de cele cuprinse în actuala disciplină ecleziastică, dar cerând să se pornească din nou de la esențial. Pornind din nou de la o credință trăită și întrupată, de la un reînnoit avânt misionar, rod al harului, adică lăsând spațiu lucrării lui Dumnezeu, și nu de la strategii de marketing sau de la tehnicile de comunicare adoptate de unii influencer religioși.

[Exortația] ”Dragă Amazonia” invită la un răspuns ”specific și curajos” privind regândirea organizării și slujirilor bisericești. Recheamă la responsabilitate întreaga Biserică catolică, pentru ca să simtă asupra sa rănile acelor popoare și necazurile acelor comunități aflate în imposibilitatea de a celebra Euharistia duminicală și să răspundă la acestea cu generozitate, prin trimiterea de noi misionari, valorizând toate carismele și acordând mai multă pondere noilor servicii și slujiri non preoțești, de încredințat în mod stabil și recunoscut laicilor și femeilor. Menționând contribuția de neînlocuit a femeilor, papa Francisc amintește că în Amazonia credința a fost transmisă și s-a păstrat datorită prezenței femeilor ”puternice și generoase” fără ca vreun preot să fi trecut prin părțile acelea”.

12 februarie 2020, 12:04