Căutare

Vatican News
2020.02.23 Visita pastorale a Bari Papa Francisc, la întâlnirea cu episcopii din regiunea Mării Mediteraneene.  (Vatican Media)

Bari. Papa Francisc: Din cimitir, Mediterana să devină loc de înviere a întregii regiuni

Duminică, 23 februarie 2020, papa Francisc a mers în orașul italian Bari pentru a lua parte la întâlnirea ”Mediterana, frontieră de pace”. Papa a prezentat un discurs în fața episcopilor din jurul Mării Mediterane și apoi a celebrat Sf. Liturghie în aer liber, încheiată cu rugăciunea ”Îngerul Domnului”. În cursul după-amiezii, pontiful a revenit în Cetatea Vaticanului.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
23 februarie 2020 – Vatican News. Papa Francisc a mers duminică, 23 februarie 2020, în orașul italian Bari pentru a lua parte la încheierea întâlnirii de reflecție și spiritualitate pentru pace, organizată în zilele 19-23 februarie a.c. de Conferința Episcopală a Italiei sub genericul ”Mediterana, frontieră de pace”. Au luat parte 60 de episcopi din 20 de țări, fiind reprezentate toate Bisericile riverane, de la cele din nordul Africii, Italia, Franța și Spania, până la cele din Orientul Mijlociu, regiunea Balcanilor, Turcia, Malta și Cipru. Papa a prezentat un discurs în fața episcopilor, în bazilica Sfântul Nicolae, și apoi a celebrat Sf. Liturghie în aer liber, încheiată cu rugăciunea ”Îngerul Domnului”. În cursul după-amiezii, pontiful a revenit în Cetatea Vaticanului.

Sfântul Părinte a plecat din Cetatea Vaticanului cu elicopterul la ora 7.00 și a ajuns la Bari în jurul orei 8.15, unde a fost întâmpinat de arhiepiscopul de Bari, mons. Francesco Cacucci și de diverși reprezentanți ai instituțiilor.

Discursul adresat episcopilor din regiunea Mării Mediterane
La 8.30 a avut loc primul moment eclezial al vizitei: întâlnirea, în bazilica pontificală Sfântul Nicolae, cu episcopii participanți la manifestarea de reflecție și spiritualitate pentru pace în regiunea Mării Mediteraneene. Au luat cuvântul, printre alții, cardinalul Gualtiero Bassetti, președintele Conferinței Episcopale Italiene (CEI) și arhiepiscopul de Alger, în Algeria, mons. Paul Desfarges, S.I., președintele Conferinței Episcopale Regionale din Nordul Africii (CERNA).

În amplul său discurs, în care a vorbit despre vestirea Evangheliei și construcția păcii în regiune, papa Francisc a amintit încă de la început că este a doua întâlnire eclezială de aceste proporții care se desfășoară la Bari, după cea din 7 iulie 2018 cu patriarhii Bisericilor răsăritene, catolice și ortodoxe, drept care s-ar putea spune că Bari devine ”capitala unității, a unității Bisericii”. Papa a subliniat că vestirea Evangheliei nu poate fi separată de angajarea privind construcția binelui comun, într-o regiune marcată de numeroase focare de crize și conflicte, atât politice cât și religioase. Pe de altă parte, ”războiul, care îndreaptă resursele spre cumpărarea armelor și efortul militar, luându-le de la funcțiile vitale ale unei societăți – precum susținerea familiilor, a sănătății și educației – este contrar rațiunii, după învățătura Sfântului Ioan al XXIII-lea (cf. enc. Pacem in terris, 62). Cu alte cuvinte, războiul este o nebunie, pentru că este nebunește să distrugi case, poduri, fabrici, spitale, să ucizi persoane și să nimicești resurse în loc să construiești relații umane și economice. Este o nebunie în fața căreia nu ne putem resemna: niciodată războiul nu va putea fi considerat ca normalitate sau acceptat drept cale ineluctabilă de reglare a divergențelor și a intereselor opuse, niciodată!”. În această privință, papa a spus că trebuie menționat ”păcatul grav al ipocriziei”, atunci când la reuniunile internaționale, ”atâtea țări vorbesc de pace, dar apoi vând arme țărilor care sunt în război. Aceasta se numește marea ipocrizie”, din moment ce ”scopul ultim al oricărei societăți umane este pacea”.

În același timp, ”construcția păcii, pe care Biserica și orice instituție civilă trebuie să o simtă întotdeauna ca prioritate, are ca premisă indispensabilă dreptatea”, împiedicată, în mod special, de ”cultura rebutului, care tratează persoanele ca și cum ar fi lucruri materiale și care generează și amplifică inegalitățile, astfel încât, de o manieră țipătoare, pe malurile aceleași mări trăiesc societăți ale abundenței și altele în care mulți se luptă pentru supraviețuire”. La contrastarea acestei culturi contribuie de o manieră decisivă nenumăratele opere de caritate, de educație și de formare puse în practică de comunitățile creștine și, a subliniat papa punând accentul pe importanța voluntariatului, ”de fiecare dată când diecezele, parohiile, asociațiile, voluntariatul sau persoanele depun un efort pentru a-l susține pe cel abandonat sau aflat în nevoie, Evanghelia dobândește o nouă forță de atracție”.

Abordând chestiunea migrației umane, în special condiția celor care ”fug de război sau își lasă țara în căutarea unei vieți demne de om”, papa a scos în evidență răspândirea ”unui sentiment de indiferență și chiar de respingere”. Cu toate acestea, ”retorica ciocnirii de civilizații folosește numai pentru a justifica violența și a alimenta ura”. Desigur, a recunoscut, ”primirea și integrarea demnă sunt etape ale unui proces nicidecum ușor, dar este de neînchipuită că acesta poate fi înfruntat înălțând ziduri. Mi se face teamă când ascult discursul unor lideri ai noilor forme de populism și mă face să simt discursurile care semănau teamă și apoi ură în deceniul anilor ’30 din secolul trecut. Procesul de primire și de integrare demnă este de neînchipuit că poate fi înfruntat ridicând ziduri”. De altfel, a mai spus papa, ”Marea Mediterană are o vocație specială în această privință: este marea metisajului, cultural mereu deschisă la întâlnire, la dialog și la înculturarea reciprocă. Puritatea raselor nu are viitor. Mesajul metisajului ne spune multe. Pontiful și-a exprimat speranța că noile generații vor asuma un rol de protagonist al propriului viitor și a încurajat ”elaborarea unei teologii a primirii și a dialogului care să reinterpreteze și să propună din nou învățătura biblică”, din convingerea că ”pentru cine crede în Evanghelie, dialogul nu are doar o valoare antropologică, dar și teologică. A-l asculta pe fratele tău nu este doar un act de caritate, dar și o formă de a se dispune în ascultarea Duhului lui Dumnezeu, care cu siguranță lucrează și în celălalt și vorbește dincolo de granițele în care deseori suntem tentați să restrângem adevărul. Cunoaștem apoi valoare ospitalității: «Unii, datorită ei, i-au primit, fără să-și dea seama, pe îngeri» (Evrei 13,2)”. Cât privește elaborarea unei teologii a ospitalității, aceasta poate fi realizată ”numai dacă există efortul de a face oricum primul pas și nu se exclud semințele de adevăr de care și alții sunt depozitari. În acest fel, dialogul dintre conținuturile diverselor credințe va putea să se refere nu doar la adevărurile crezute, dar teme specifice, care devin punți calificatoare ale întregii doctrine”. ”De prea multe ori, istoria a cunoscut contrapuneri și lupte, fondate pe convingerea greșită că dacă îl contrastăm pe cel care nu împărtășește crezul nostru, îl apărăm, de fapt, pe Dumnezeu. În realitate, formele de extremism și de fundamentalism neagă demnitatea omului și libertatea lui religioasă, cauzând un declin moral și încurajând o concepție antagonistă despre relațiile umane. Este și acesta un motiv pentru care devine urgentă o întâlnire mai vie între diversele credințe religioase, motivată de un respect sincer și de o intenție de pace”. De aceea, Documentul privind fraternitatea, semnat la Abu Dhabi, reprezintă o bază comună privind eforturile depuse în susținerea celor săraci și în primirea migranților: ”cei care, împreună, își murdăresc mâinile pentru a construi pacea și a practica ospitalitatea, nu vor mai putea să lupte unii împotriva altora din motive de credință, dar vor parcurge căile dialogului bazat pe respect, ale solidarității reciproce și ale căutării unității”.

La finalul discursului adresat episcopilor, papa a arătat exemplul Sfântului Apostol Paul, care a traversat Marea Mediteraneeană ”înfruntând pericole și împotriviri de tot felul pentru a duce tuturor Evanghelia lui Cristos. Exemplul său să arate căile de-a lungul cărora să continuați angajarea plină de bucurie și eliberatoare a transmiterii credinței în timpurile noastre”. În acest fel, Marea Mediterană, ”care a devenit deja un cimitir”, poate fi văzută ”ca un loc al viitoarei învieri a întregii regiuni”.

Salutul adresat pelerinilor din fața bazilicii
După discursul din bazilica pontificală, papa a salutat unul câte unul episcopii participanți la întâlnire, apoi a coborât în cripta bazilicii unde a venerat relicvele Sfântului Nicolae și a salutat Comunitatea Părinților Dominicani. Ieșind din bazilică, pe esplanada edificiului de cult, Sfântul Părinte a adresat câteva cuvinte credincioșilor în fața bisericii: ”Vreau să vă mulțumesc pentru că știu că prin rugăciunile voastre ați ajutat și ajutați munca păstorilor de suflete care au venit aici. Vă mulțumesc pentru că rugăciunile sunt tocmai puterea, forța unei comunități creștine. (...) Nu uitați: rugați-vă pentru Biserică, pentru păstorii de suflete și, în momentele urâte, e necesar să ne rugăm mai mult pentru ca întotdeauna Domnul să vină și să rezolve problemele! Acum vă dau binecuvântarea, dar mai întâi de toate să ne rugăm Fecioarei Maria. Ea s-a rugat mult în timpul vieții sale, s-a rugat mult întotdeauna, însoțind Biserica”, a spus pontiful înainte de a începe rugăciunea ”Bucură-te, Marie!” și de a da binecuvântarea.

23 februarie 2020, 15:21