Căutare

Vatican News
2018-03-13 Anniversario Pontificato Papa Francesco 2018-03-13 Anniversario Pontificato Papa Francesco 

Papa Francisc prezidează un consistoriu pentru 13 noi cardinali

Sâmbătă, 5 octombrie 2019, la ora 16.00, în bazilica Sfântul Petru, papa Francisc prezidează un consistoriu public pentru învestirea a 13 noi cardinali. Zece dintre cei care vor primi bereta roșie sunt electori, iar trei, având peste 80 de ani, non electori.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
5 octombrie 2019 – Vatican News. ”Să ne rugăm pentru noii cardinali pentru ca, întărindu-și adeziunea la Cristos, să mă ajute în slujirea mea de Episcop al Romei pentru binele întregului Sfânt Popor Credincios al lui Dumnezeu”. Cu aceste cuvinte, papa Francisc încheia, la rugăciunea ”Îngerul Domnului” din 1 septembrie a.c., anunțul convocării unui consistoriu, pe 5 octombrie a.c., pentru crearea de noi cardinali. Consistoriul public, așadar, începe astăzi în bazilica San Pietro la ora 16.00, după închiderea ediției noastre zilnice.

Este vorba de 13 prelați din 13 țări care își desfășoară apostolatul în diferite forme pentru slujirea Bisericii: trei sunt în departamentele Curiei Romane, trei sunt ”emeriți” – adică și-au încheiat mandatul care le-a fost încredințat – în timp ce alți șapte sunt la conducerea diecezelor pe diferite continente.

Noii cardinali sunt, mai precis, din Spania, Portugalia, Indonezia, Cuba, R. D. Congo, Luxemburg, Guatemala, Italia, Maroc, Canada, Marea Britanie, Lituania și Angola. ”Proveniența lor”, amintea atunci pontiful, ”exprimă vocația misionară a Bisericii, care continuă să vestească iubirea milostivă a lui Dumnezeu la toți oamenii pământului”.

După consistoriul din 5 octombrie 2019, Colegiul cardinalilor va fi alcătuit din 225 de cardinali, din care 128 sunt electori și 97 non electori.

Cine sunt, însă, noii cardinali, printre care se află, probabil, chiar următorul Succesor al Sfântului Petru?

Trei dintre noii cardinali își desfășoară activitatea, după cum s-a spus, în departamentele Curiei Romane: episcopul spaniol Miguel Angel Ayuso Guixot (M.C.C.J.), președinte al Consiliului pontifical pentru dialogul interreligios, arhiepiscopul portughez José Tolentino Calaça de Mendonça, arhivar și bibliotecar al Sfintei Romane Biserici, și episcopul canadian (născut în fosta Cehoslovacie) Michael Czerny (S.J.), subsecretar al Secției migranți și refugiați a Departamentului pentru serviciul dezvoltării umane integrale, care ieri a fost consacrat arhiepiscop de papa Francisc în bazilica Sfântul Petru.

Alți trei sunt octogenari, deci fără drept de vot într-un eventual conclav, și sunt ”emeriți”, aleși, după cum a subliniat Sfântul Părinte, pentru că ”s-au distins prin serviciul adus Bisericii”: mons. Michael Louis Fitzgerald (M. Britanie), M.Afr., nunțiu apostolic, arhiepiscop titular de Nepte, mons. Sigitas Tamkevicius, S.J., arhiepiscop emerit de Kaunas (Lituania), și mons. Eugenio Dal Corso, P.S.D.P, episcop emerit de Benguela (Angola, născut în Italia).

Ceilalți șapte cardinali sunt arhiepiscopul de Jakarta (Indonezia), mons. Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, arhiepiscopul de San Cristóbal de la Habana (Cuba), mons. Juan de la Caridad García Rodríguez, arhiepiscopul de Kinshasa (R. D. Congo), mons. Fridolin Ambongo Besungu (O.F.M.Cap.), arhiepiscopul de Luxemburg (Luxemburg), mons. Jean-Claude Höllerich (S.J.), episcopul de Huehuetenango (Guatemala), mons. Alvaro L. Ramazzini Imeri, arhiepiscopul de Bologna (Italia), mons. Matteo Zuppi, și arhiepiscopul de Rabat (Maroc, născut în Spania), mons. Cristóbal López Romero (S.D.B.).

Câteva considerații despre ritualul liturgic al consistoriului. Pentru a evita orice element care ar putea să lase impresia unui nou ”ordin sacru” sau a ”unui sacrament al cardinalatului”, Benedict al XVI-lea a revizuit și a simplificat ritualul precedent. Ceremonia trebuie să scoată în evidență ”îndatorirea pe care noii cardinali sunt chemați să o îndeplinească în strânsă cooperare cu Succesorul lui Petru și invită poporul lui Dumnezeu să se roage pentru ca, în slujirea lor, acești Frați ai noștri să rămână întotdeauna credincioși lui Cristos până la sacrificiul vieții dacă este necesar și să se lase călăuziți numai de Evanghelia sa” (Omilie, Consistoriu, 24 noiembrie 2007).

Modificările introduse în ritualul consistoriului au devenit efective la consistoriul din 18 februarie 2012, când a fost creat cardinal arhiepiscopul major Lucian Mureșan. Ținând cont că această ceremonie, la propriu vorbind, nu este o celebrare liturgică, ritualul pune în prim plan cele două aspecte tipice: noua responsabilitate asumată de cardinali și contextul de rugăciune. Concret, salutul liturgic și rugăciunea de început pregătesc lectura Evangheliei după Marcu (10,32-45) - fără prima lectură și fără psalmul responsorial – după care urmează alocuțiunea Sfântului Părinte. Începe apoi ritul numit ”Creatio novorum Cardinalium”, cu mărturisirea de credință și jurământul de fidelitate din partea cardinalilor. Succesiv, au loc trei gesturi semnificative: punerea beretei roșii pe capul fiecărui cardinal, înmânarea inelului și încredințarea unei biserici sau a unei slujiri în Urbe. În fine, se recită rugăciunea ”Tatăl Nostru”, după care papa pronunță rugăciunea de încheiere și împarte Binecuvântarea apostolică.

05 octombrie 2019, 13:04