Binele trebuie făcut bine: papa Francisc, Federației Europene a Băncilor de Alimente
Cetatea Vaticanului – A. Dancă
18 mai 2019 – Vatican News. ”După ce am auzit cele spuse de președintele vostru, am simțit ispita să nu vorbesc, pentru că el a vorbit ca un Sfânt Părinte”: a spus papa Francisc, vorbind liber, la întâlnirea cu aproximativ două sute de reprezentanți ai Federației Europene a Băncilor de Alimente (FEBA), primiți astăzi în audiență în Sala Consistoriului din Palatul Apostolic cu ocazia Convenției anuale a Federației. Printre cei prezenți s-a aflat și Gabriel Sescu, absolvent de teologie și asistență socială, președintele asociației Banca pentru Alimente, cu sediul în București.
Lucrările Convenției s-au desfășurat în zilele 15-18 mai a.c. la sediul FAO din Roma și au avut ca temă ”Towards the next decade, together”. Înființată în 1986 la inițiativa unor fundații din Franța și Belgia, Federația reunește astăzi 388 de Bănci de Alimente din 24 de țări europene. Prin donații private și ale marilor producători, membrii Federației se folosesc de serviciile sociale pentru a veni în ajutorul celor care se confruntă zi de zi cu foamea și lipsurile, reducând, printre altele, și risipa de alimente. După cum s-a remarcat la lucrările convenției, atunci când risipim hrana, risipim, în realitate, tot ceea ce a s-a folosit pentru producerea ei: apă, sol, energie, muncă, pasiune, tradiție, istorie sau cultură.
”Este întotdeauna ușor să vorbești despre alții, greu este, în schimb, să dăruiești ceva pentru alții, dar acesta este lucrul care contează”: a spus, în discursul său papa Francisc la întâlnirea cu membrii Federației. Mulțumindu-le pentru efortul de a combate risipa alimentară și de a-i ajuta pe cei nevoiași, papa a subliniat că ei, practic, recuperează ceea ce, altfel, s-ar pierde” pe diferite căi.
Papa Francisc: «Voi luați ceea ce ajunge în circuitul vicios al risipei și îl introduceți în circuitul virtuos al bunei folosiri. Voi faceți, într-un fel, ceea ce fac copacii, aceasta este imaginea care îmi vine, care respiră poluare și restituie oxigen. Și, asemenea pomilor, nu păstrați oxigenul pentru voi: distribuiți ceea ce este necesar pentru viață ca să fie dat celui care are mai mare nevoie».
Vorbind despre efectele risipei de alimente, papa a făcut referință la pagina Evangheliei în care Isus, după ce a distribuit pâinile în rândul mulțimii, a cerut să fie strânse firimiturile pentru ca nimic să nu se piardă (cf. In 6,12). Pe de altă parte, a observat mai departe pontiful, ”a risipi binele este o obișnuință rea care se poate infiltra pretutindeni, chiar și în faptele de caritate. Uneori, elanuri generoase, însuflețite de cele mai bune intenții, sunt zădărnicite de birocrații înțepenite, de cheltuieli de gestiune excesive, sau se traduc în forme de asistențialism care nu generează o adevărată dezvoltare”.
Papa Francisc: «În lumea complexă de astăzi este important ca binele să fie făcut bine: nu poate fi rodul unei simple improvizații, are nevoie de inteligență, capacitatea de proiectare și de continuitate. Are nevoie de o viziune de ansamblu și de persoane care să stea împreună: este greu să faci binele fără să vrei binele unii cu alții».
În același sens, papa a remarcat mai departe că deși au o viață relativ recentă, fundațiile care fac parte din Federația Europeană a Băncilor de Alimente ”ne conduc înapoi la rădăcinile solidare ale Europei pentru că acestea caută unitatea în binele concret: e frumos să vezi limbi, credințe, tradiții și orientări diverse cum se reunesc nu pentru a împărtăși propriile interese, ci pentru a se ocupa de demnitatea celorlalți. Ceea ce faceți fără multe cuvinte lansează un mesaj: viitorul nu se construiește căutând avantajul pentru sine, progresul tuturor crește însoțindu-l pe cel care a rămas în urmă”.
Papa Francisc: «De acest lucru economia are nevoie atât de mult! Astăzi, totul este interconectat și rapid, dar cursa frenetică spre câștig merge la pas cu o fragilitate interioară din ce în ce mai acută, cu o dezorientare și o pierdere de sens resimțite din ce în ce mai mult. Este motivul pentru care am la inimă o economie care să fie mai asemănătoare omului, care să aibă un suflet și care să nu fie o mașină care strivește persoanele. (...) Economia, care s-a născut ca să fie ”grijă a casei”, a devenit depersonalizată; în loc să slujească omului, îl înrobește, aservindu-l mecanismelor financiare tot mai distante de viața reală și tot mai puțin guvernabile. Mecanismele financiare sunt lichide, gazoase, nu au consistență».
”O economie circulară nu mai poate fi amânată. Risipa nu poate fi ultimul cuvânt lăsat ca moștenire de câțiva aflați în bunăstare, în timp ce cea mai mare parte a omenirii rămâne tăcută”, a încheiat papa Francisc.
