Căutare

2019.05.28 Int. Card. Parolin Romania 2019.05.28 Int. Card. Parolin Romania 

Card. Parolin: În România, Papa va reaminti rădăcinile creştine ale Europei

Cea de-a 30-a călătorie apostolică va urma itinerariul dialogului ecumenic şi al îndemnului la redescoperirea valorilor care au stat la baza fondării Europei – se spune în interviul acordat de cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, colegului nostru Massimiliano Menichetti, în ajunul plecării spre Bucureşti a papei Francisc.
Cardinalul Pietro Parolin despre călătoria apostolică în România

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

30 mai 2019 – Vatican News. În România, este intensă aşteptarea papei Francisc, după cum subliniază secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin. Pontiful va duce un mesaj de încurajare şi de unitate, pe urmele călătoriei istorice a papei Ioan Paul al II-lea. Moto-ul călătoriei în România, cu o intensă amprentă mariană, este "Să mergem împreună".

Întrebat cu ce spirit va începe papa Francisc cea de-a 30-a călătorie apostolică, ce va avea loc în România, între 31 mai şi 2 iunie, cardinalul Parolin a spus:

R. «Plecarea va avea loc în ziua în care Biserica de rit latin celebrează sărbătoarea "Vizita Sfintei Fecioare Maria"». Şi moto-ul acestei călătorii a Papei are o intensă amprentă mariană. Înseamnă urmarea împreună a unui parcurs potrivit stilului Preacuratei, un stil caracterizat de smerenie, de slujire, de caritate faţă de verişoara ei şi faţă de cei mai nevoiaşi. Consider că Sfântul Părinte pleacă spre România întocmai cu această atitudine, cu acest spirit: vrea să fie pelerin pentru a împărtăşi parcursul acelor comunităţi creştine, parcursul societăţii civile, al societăţii în România: doreşte să fie păstor pentru a-i întări în credinţă pe fraţii şi surorile sale, ţinând cont şi de bogăţia expresiilor şi a riturilor care caracterizează Biserica din România. Vrea totodată să fie mărturisitor al carităţii, mai ales faţă de tineri, îndemnându-i să favorizeze mereu acea cultură a întâlnirii, cum o defineşte el, care să permită într-adevăr să se unească într-un moment istoric în care prevalează diviziunile şi opoziţiile. Cred că acesta este spiritul cu care Sfântul Părinte doreşte să facă această călătorie."

Referitor la întâlnirea cu comunitatea catolică de rit latin şi cu cea de rit bizantin, într-o ţară majoritar ortodoxă, cardinalul Parolin a subliniat caracterul pastoral al călătoriei dar şi puternicul impuls ecumenic.

R. «Da, şi aceasta este o caracteristică ce marchează puternic această călătorie. Să ne amintim că, în urmă cu 20 de ani, în mai 1999, mergea în România sfântul Ioan Paul al II-lea. A fost o călătorie pe care am putea s-o definim istorică pentru că a deschis porţile şi pentru călătoria în alte ţări cu majoritate ortodoxă. Ne amintim cu toţii strigătul care s-a înălţat din mulţime: "Unitate! Unitate!" Acela a fost cu siguranţă primul pas, un pas fundamental. Actuala călătorie a pontifului merge cumva pe acele urme; se doreşte a fi un ulterior pas înainte în acest sens, activând – desigur – în favoarea ecumenismului. Consider că, dintr-un punct de vedere ecumenic, este necesară sublinierea a două aspecte. O primă realitate este cea a României ca răscruce la care se întâlnesc Europa de Est şi Europa de Vest, o punte între diferite realităţi, după cum reiese şi din foarte bogatul său patrimoniu artistic de care este într-adevăr înzestrată. Al doilea aspect este cel al mărturiei comune. A existat deja un ecumenism, cel pe care pontiful îl numeşte ecumenismul sângelui, reprezentat de credincioşii care aparţineau atât Bisericii Catolice cât şi Bisericii Ortodoxe, care au suferit sub regimul ateist care încălca libertatea religioasă şi drepturile credincioşilor. Au realizat, aşadar, o unitate în suferinţă, în martiriu. Noi sperăm ca aceşti fraţi, care sunt deja în cer şi se bucură de slava lui Dumnezeu după ce au suferit pe pământ, să ajute la urmarea acestei căi.»

Întrebat în legătură cu vizita papei Francisc la Şumuleu-Ciuc, din regiunea românească Transilvania, unde este concentrată minoritatea maghiară, cardinalul secretar de stat a spus:

R. «În România, putem folosi o altă imagine pe care a utilizat-o deja sfântul Ioan Paul al II-lea când a vorbit despre grădina Maicii Domnului, în sensul unei grădini diversificate. Există diferite comunităţi: să ne gândim la catolicii de rit latin de diferite limbi: română, maghiară, poloneză, croată; există, apoi, comunitatea armeană, în vreme ce majoritatea este constituită din ortodocşi; există, de asemenea, diferite etnii, printre care cea maghiară ce reprezintă o prezenţă semnificativă. Cred că toţi cunoaştem sensibilitatea papei, apelul său continuu la respectarea diferitelor componente, a tradiţiilor, a culturilor, a obiceiurilor fiecărei realităţi din întregul unei ţări. Cred că pontiful va face un apel în acest sens, adică la respect în ansamblul unei ţări. Şi, la sanctuarul pe care-l va vizita, acest apel va răsuna deosebit de intens; un apel la a merge împreună, cum spune moto-ul acestei călătorii, depăşind diviziunile istorice şi regăsindu-ne cu toţii în unitatea credinţei împărtăşite.»

Întrebat ce mesaj duce papa Francisc  României, după 20 de ani de la vizita papei Ioan Paul al II-lea, într-un moment în care ţara este integrată, cu speranţă, într-o Europă în care tocmai s-au încheiat alegerile, cardinalul Parolin a spus:

R. «Cred că papa duce un mesaj de încurajare. România a trăit momente dificile în istoria sa: ocupaţia străină, lunga perioadă de ateism… . Din 2007 a devenit parte din Uniunea Europeană şi a adus o contribuţie semnificativă, începând cu patrimoniul său cultural. Recent, la Sibiu a avut loc întâlnirea la vârf în cadrul căreia s-a evidenţiat importanţa păcii, a lungii perioade de pace asigurată de Uniunea Europeană, prosperitatea şi progresul pe care le-a generat. Desigur, papa va reaminti valorile fundamentale ale acestei Europe şi rădăcinile sale creştine, pentru că aceste valori – demnitatea persoanei, solidaritatea – îşi află cel mai sigur fundament tocmai în patrimoniul creştin dintre ai cărei purtători face parte şi România. Va constitui aşadar o încurajare de a continua aducerea propriei contribuţii la construirea acestei Europe pe care o dorim tot mai solidă, fondată pe valori esenţiale, precum valorile creştine.» 

30 mai 2019, 09:22