Să invocăm harul capacităţii de a distinge între aparenţă şi realitate: Papa la "Sf. Marta"

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

8 martie 2019 – Vatican News. Oprindu-se asupra necesităţii de a recunoaşte cu maximă sinceritate condiţia noastră de păcătoşi, pontiful a atras atenţia asupra pericolului reprezentat de aparenţe, de dorinţa de a ne prezenta într-o lumină falsă, mereu favorabilă, de tendinţa de a relativiza starea de păcat în care ne aflăm.

Papa Francisc: «Cei care umblă după aparenţe nu recunosc niciodată că sunt păcătoşi şi, dacă le spui că şi ei sunt păcătoşi, îţi răspund că avem cu toţii păcate şi relativizează totul încât, până la urmă, revin la se considera pe ei înşişi drepţi, încercând chiar să se prezinte cu o faţă de iconiţă, dar numai în aparenţă. Şi atunci când există această diferenţă între realitate şi aparenţă, Domnul foloseşte adjectivul "ipocrit".»

Stăruind asupra lipsei conştiinţei păcatului, pontiful a dat exemplul unor antreprenori care se declară creştini practicanţi dar care nu-i sprijină pe muncitori şi nu le respectă drepturile, dar care sunt convinşi că se comportă bine.

Papa Francisc: «Există şi mulţi creştini, chiar catolici, care se definesc practicanţi  dar care-i  exploatează pe muncitori, care-i trimit pe lucrători acasă la începutul verii şi-i mai cheamă la muncă peste câteva luni, încât aceştia nu pot însuma suficiente contribuţii pentru a avea o pensie şi nu reuşesc să meargă mai departe. Şi mulţi dintre astfel de întreprinzători îşi spun catolici; merg duminica la Sfânta Liturghie dar comit asemenea nedreptăţi. Un astfel de comportament este păcat de moarte. Oare câţi nu-şi umilesc muncitorii?»

Referindu-se la importanţa rugăciunii şi a încrederii în Dumnezeu, autenticul izvor al forţei noastre, Sfântul Părinte ne îndeamnă să invocăm harul capacităţii de a distinge între aparenţă şi realitate

Papa Francisc: «Cere-i lui Dumnezeu forţă şi mergi mai departe cu umilinţă, cu ceea ce poţi. Dar nu-ţi masca inima, pentru ca Domnul să te poată recunoaşte. Să-i cerem lui Dumnezeu harul de a fi coerenţi, de a nu păcătui prin mândrie, de a nu apărea mai plini de onoare decât suntem în realitate. Să cerem acest har în acest timp al Postului Mare: coerenţa dintre ceea ce este formal şi ceea ce este real, dintre realitate şi aparenţă.»