Programul călătoriei apostolice în Maroc, la 30 şi 31 martie 2019
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
10 februarie 2019 – Vatican News. Etapele călătoriei includ întâlnirea cu migranţii la sediul asociaţiei diecezane Caritas şi întâlnirea cu preoţii, cu persoanele consacrate şi cu membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în catedrala din Rabat.
Sâmbătă, 30 martie 2019
Pontiful pleacă în cea de-a 28-a călătorie apostolică sâmbătă, 30 martie, de pe aeroportul Fiumicino, din Roma, cu destinaţia Rabat. După sosirea la aeroportul internaţional, va avea loc ceremonia de bun-venit şi vizita de curtoazie la regele Mohammed al VI-lea, la Palatul regal. Va urma întâlnirea cu autorităţile, cu membrii societăţii civile şi cu membrii corpului diplomatic. Programul primei zile prevede şi vizita la Mausoleul Mohammed al V-lea, vizita la Institutul MohamMed al VI-lea şi întâlnirea cu migranţii, la sediul asociaţiei diecezane Caritas.
Duminică, 31 martie 2019
În a doua zi a călătoriei, pontiful va efectua o vizită la centrul rural pentru servicii sociale din Témara. Va urma întâlnirea cu preoţii, cu călugării, cu persoanele consacrate şi cu membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în catedrala din rabat. După ora prânzului, papa Francisc va prezida Sfânta Liturghie, ultimul moment din programul vizitei fiind ceremonia de rămas bun, la aeroportul internaţional din Rabat/Salé, sosirea fiind prevăzută la aeroportul Ciampino, din Roma.
Călătoria apostolică a papei Francisc în Maroc are loc la 33 de ani de la vizita istorică a sfântului Ioan Paul al II-lea. La 19 august 1985, pontiful de origine poloneză a avut o întâlnire cu 80 de mii de tineri musulmani pe stadionul din Casablanca, un eveniment care nu se întâmplase niciodată în istoria dialogului dintre creştini şi musulmani.
Ioan Paul al II-lea spunea atunci că între creștini și musulmani au existat în general neînţelegeri, în trecut pierzându-se chiar în polemici şi războaie. "Eu" – a adăugat – "cred că Dumnezeu ne invită astăzi să ne schimbăm vechile obișnuințe". Referindu-se la drepturile omului, pontiful polonez spunea că acestea "îşi au fundamentul în Dumnezeu", în special libertatea de conștiință și de religie, libertate religioasă având nevoie de "reciprocitate".
