China, un parcurs pentru binele Bisericii: directorul editorial Andrea Tornielli

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
8 ianuarie 2019 – Vatican News. ”O manifestare a solicitudinii Succesorului lui Petru față de Biserica locală”: aceasta este optica pe care papa Francisc a propus-o în discursul adresat ieri ambasadorilor acreditați la Vatican în ceea ce privește ”Acordul Provizoriu dintre Sfântul Scaun și R. P. Chineză privind numirea episcopilor în China”, semnat pe 22 septembrie 2018. Asupra cuvintelor pontifului, directorul nostru editorial Andrea Tornielli a făcut un comentariu care evidențiază finalitatea acordului.

Să ascultăm mai întâi ceea ce spune papa Francisc: «După cum este cunoscut, acesta [Acordul – n.r.] este rodul unui lung și ponderat dialog instituțional, prin care s-a ajuns la fixarea unor elemente stabile de colaborare dintre Scaunul Apostolic şi Autoritățile civile. După cum am menționat în Mesajul pe care l-am adresat catolicilor chinezi și Bisericii universale (Mesaj, 26 septembrie 2018, nr. 3), am readmis înainte în deplina comuniune bisericească pe ceilalți Episcopi oficiali consacrați fără mandat pontifical, invitându-i să lucreze cu generozitate pentru reconcilierea catolicilor chinezi și pentru un reînnoit avânt de evanghelizare. Îi mulțumesc Domnului pentru că, pentru prima dată după atâția ani, toți Episcopii în China sunt în deplină comuniune cu Succesorul lui Petru și cu Biserica universală. Un semn vizibil al acestui fapt a fost și participarea a doi Episcopi din China continentală la recentul Sinod dedicat tinerilor. Este de dorit ca menținerea contactelor privind aplicarea Acordului Provizoriu semnat să contribuie la rezolvarea chestiunilor deschise și la asigurarea acelor spații necesare pentru a se bucura efectiv de libertatea religioasă».

În comentariul său, Andrea Tornielli afirmă: «În discursul despre ”starea lumii” văzută cu ochii Sfântului Scaun, papa Francisc a dedicat câteva rânduri semnificative semnării Acordului Provizoriu cu R. P. Chineză. Este un paragraf important pentru că subliniază încă o dată intenția care a pus în mișcare Sfântul Scaun să se angajeze în decursul anilor la un ”lung și ponderat dialog instituțional”, al cărui prim rezultat semnificativ este reprezentat de Acordul semnat la Beijing pe 22 septembrie 2018 de sub-secretarul pentru Raporturile cu Statele Antoine Camilleri și de vice-ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze Wang Chao. Pontifii din ultimii ani și colaboratorii lor s-au angajat nu pentru un scop politic sau diplomatic, ci ca să promoveze unitatea Bisericii catolice în China și unitatea dintre episcopii chinezi și Succesorul lui Petru, altfel spus, ca să garanteze elementele esențiale pentru viața comunităților catolice.

Papa Francisc a vrut să amintească în discursul adresat Corpului Diplomatic că deja mai înainte îi reprimise în deplina comuniune eclezială pe ceilalți episcopi ”oficiali” consacrați fără mandat pontifical, ”invitându-i să lucreze cu generozitate pentru reconcilierea catolicilor chinezi și pentru un reînnoit elan de evanghelizare”.  Pentru prima dată după atâția ani toți păstorii Bisericii catolice chineze sunt în comuniune cu Episcopul Romei. Un semn al acestei comuniuni depline a fost participarea semnificativă a doi episcopi din China continentală la Sinodul despre tineri și se va aminti emoția Pontifului în a-i saluta în timpul celebrării Liturghiei inaugurale de pe esplanada bazilicii Sfântul Petru.

Merită subliniate și rândurile finale ale paragrafului dedicat Chinei în discursul papal către diplomați: ”Este de dorit ca menținerea contactelor privind aplicarea Acordului Provizoriu semnat să contribuie la rezolvarea chestiunilor deschise și la asigurarea acelor spații necesare pentru a se bucura efectiv de libertatea religioasă”. Se deduce de aici, încă o dată, ceea ce este cuprins în însăși titlul acordului: faptul că este primul, istoricul, fundamentalul pas al unui drum care nu s-a încheiat și care va mai avea încă nevoie de timp. Asupra numirii episcopilor, după cum a fost anunțat în septembrie, s-a ajuns la o înțelegere. Este, însă, nevoie în continuare de o muncă concretă pentru a soluționa diferitele și delicatele chestiuni încă deschise, printre care, cazul episcopilor ”clandestini” nerecunoscuți încă de Guvernul chinez: o activitate care angajează Sfântul Scaun și care nu urmărește altceva decât unitatea Bisericii și posibilitatea pentru milioanele de cetățeni chinezi catolici să-și mărturisească credința în deplină comuniune cu Papa.»