Căutare

plenaria ravasi.jpg plenaria ravasi.jpg 

Papa Francisc: viața veșnică și învierea nu au atenția pe care o merită

Sfântul Părinte a transmis un mesaj cardinalului Gianfranco Ravasi, președintele Consiliului pontifical al culturii, cu ocazia celei de-a 23-a ședințe solemne a Academiilor pontificale, în desfășurare zilele acestea pe tema ”Veșnicia, cealaltă față a vieții”.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
4 decembrie 2018 – Vatican News
. ”Reflecția despre viața veșnică și înviere nu găsește în cateheză și celebrare spațiul și atenția pe care le merită”: afirmă papa Francisc în mesajul transmis cardinalului Gianfranco Ravasi, președintele Consiliului pontifical al culturii, în contextul celei de-a 23-a ședințe solemne publice a Academiilor pontificale, programată în aceste zile la Roma pe tema ”Veșnicia, cealaltă față a vieții”.

Cu această ocazie, la propunerea Consiliului de coordonare a celor șapte academii pontificale, Sfântul Părinte a acordat ”ex aequo” Premiul academiilor pontificale lui Stefano Abbate și Francisco Javier Pueyo Velasco pentru teza de doctorat a celui dintâi despre secularizarea speranței creștine și mesianismul modern și pentru opera celui de-al doilea despre plinătatea Împărăției lui Dumnezeu în istoria teologiei. Totodată, Medalia pontificatului a fost acordată lui Guillermo Contin Aylon pentru teza ”Vado ad Patrem” privind înălțarea lui Cristos în comentariul Sf. Toma de Aquino la Evanghelia după Sf. Ioan.

Referindu-se la tema actualei ședințe publice solemne, ”Veșnicia, cealaltă față a vieții”, pontiful a subliniat în mesajul său că aceasta ”ne încurajează să reflectăm din nou și mai mult asupra unui domeniu, nu doar teologic, care deși este esențial și central în experiența creștină, se prezintă mai degrabă neglijat, fie în cercetarea teologică din ultimii ani fie, mai ales, în vestirea și formarea credincioșilor”.

De altfel, a recunoscut pontiful în mesajul său, acest fapt nu poată să surprindă prea mult din moment ce ”unul din fenomenele care marchează cultura actuală este chiar închiderea orizonturilor transcendentale, replierea asupra propriei persoane, atașamentul aproape exclusiv de prezent, uitând sau cenzurând dimensiunile trecutului și, mai ales, ale viitorului, perceput, în special de tineri, ca întunecos și încărcat de incertitudini. În acest context, viitorul de dincolo de moarte apare în mod inevitabil și mai îndepărtat, indescifrabil sau cu totul inexistent”.

Printre cauzele care au dus la atenția scăzută față de veșnicie și față de speranța creștină privind învierea și viața veșnică în Dumnezeu și cu Dumnezeu, pontiful a menționat ”limbajul tradițional”. Folosit cu precădere la predici sau cateheze, acesta poate să apară astăzi de neînțeles și transmite uneori o imagine mai puțin pozitivă și ”atrăgătoare” despre viața veșnică. ”Cealaltă față a veșniciei poate să fie, în acest fel, percepută drept monotonă și repetitivă, plictisitoare și chiar tristă sau cu totul lipsită de semnificație și irelevantă pentru prezent”. Nu așa era, notează papa Francisc în mesaj, pentru Sfântul Grigore din Nissa (cf. Omilie la Cântarea Cântărilor, VIII) sau Sfântul Toma de Aquino (Conferințe despre Crez, art. 12), pentru care dorința omului de viață și fericire, strâns legată de dorința de a-L vedea și de a-L cunoaște pe Dumnezeu, cunoaște o creștere continuă și se reînnoiește trecând de la un nivel la altul fără a-și găsi vreodată sfârșitul și împlinirea”.

”Reflecția Părinților Bisericii și a marilor teologi”, continuă mesajul papei, ”ar trebui, așadar, să ne ajute și să ne încurajeze să propunem din nou cu eficacitate și pasiune, atât printr-un limbaj adecvat vieții noastre de fiecare zi cât și printr-o oportună profunzime, inima credinței noastre, speranța care ne însuflețește și care întărește mărturia creștină în lume: frumusețea veșniciei”.

În fine, pontiful și-a exprimat urarea ca ”atât la nivel teologic cât și la nivel de vestire a credinței, de cateheză și de formare creștină, să se reînnoiască interesul și reflecția despre veșnicie, fără de care dimensiunea prezentului devine lipsită de un sens ultim, de capacitatea de reînnoire și de speranța în viitor”.

04 decembrie 2018, 12:03