Papa Francisc: relațiile cu penticostalii, ocazie de frecușuri, dar și de reînnoire pastorală
Cetatea Vaticanului – A. Dancă
28 septembrie 2018 – Vatican News. Relațiile dintre catolici și penticostali, carismatici și evanghelici sunt marcate de ”frecușuri”, dar reprezintă și o prețioasă ocazie de ”examinare personală și reînnoire pastorală”: a spus papa Francisc primind azi în audiență participanții la adunarea plenară a Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, organizată în aceste zile la Roma pe tema ”Penticostalii, carismaticii și evanghelicii: impactul asupra conceptului de unitate”.
Salutând prezența participanților, însoțiți de președintele Consiliului pontifical amintit, card. Kurt Koch, papa Francisc și-a exprimat recunoștința față de activitatea lor care, a afirmat, ”mă ajută să îndeplinesc slujirea mea de Episcop al Romei ca serviciu de unitate și comuniune, prin modalități și forme diverse, pentru toți cei care cred în Cristos”.
În cuvântul său, pontiful a enumerat mai întâi ”câteva momente de vârf din parcursul ecumenic pe care toți creștinii sunt chemați să-l realizeze mergând împreună, rugându-se împreună și lucrând împreună, în timp ce așteptăm ca Domnul să ne conducă la refacerea unității depline”. Papa Francisc a amintit, astfel, Rugăciunea de la Bari împreună cu întâistătătorii Bisericilor orientale ortodoxe și catolice, cea de-a 70-a aniversare de la Geneva a Consiliului ecumenic al Bisericilor și, în fine, cea de-a 50-a aniversare a Reînnoirii carismatice catolice la Roma, ”unul din locurile în care creștinii din primele secole au suferit mai mult pentru Cristos”.
Vorbind despre tema adunării plenare, pontiful a recunoscut că, în multe cazuri, ”relațiile dintre catolici și penticostali, carismatici și evanghelici nu sunt ușoare. Apariția improvizată a noilor comunități, legate de personalitatea unor predicatori, este în puternic contrast cu principiile ecleziologice și experiența Bisericilor istorice și poate ascunde pericolul de a se lăsa duși de valurile de emoție ale momentului și de a închide experiența credinței în ambiente protejate și liniștitoare. Faptul că nu puțini credincioși catolici sunt atrași de aceste comunități este motiv de frecușuri, dar poate deveni, din partea noastră, motiv de examinare personală și de reînnoire pastorală”.
Papa Francisc: «Avem, mai presus de toate, datoria de a discerne și a recunoaște prezența Duhului Sfânt în aceste comunități, căutând să construim cu acestea legături de autentică fraternitate. Aceasta va fi cu putință înmulțind ocaziile de întâlnire și depășind neîncrederea reciprocă, motivată de multe ori de ignoranță sau de lipsa de înțelegere. Printre diferitele activități care pot fi împărtășite se află rugăciunea, ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, slujirea celor nevoiași, vestirea Evangheliei, apărarea demnității persoanei și a vieții umane. Cu o fraternă frecventare reciprocă, noi, catolicii, putem învăța să prețuim experiența atâtor comunități care, deseori, în feluri diferite de cele cu care suntem obișnuiți, își trăiesc credința, îl preamăresc pe Dumnezeu și mărturisesc Evanghelia carității. În același timp, ei vor fi ajutați să depășească prejudecățile despre Biserica catolică și să recunoască faptul că prin tezaurul inestimabil al tradiției, primită de la apostoli și păstrată în decursul istoriei, Duhul Sfânt nu este nicidecum stins sau sufocat, dar continuă să lucreze cu eficacitate».
Făcând referință, mai departe, la decretul conciliar ”Unitatis redintegratio” (nr. 3), papa Francisc a spus că multe comunități de acest fel ”trăiesc experiențe creștine autentice în contactul cu Cuvântul lui Dumnezeu și în docilitatea față de lucrarea Spiritului, care duce la iubire, mărturisire și slujire”. Aceste comunități, după cum a învățat Conciliul Vatican II, ”nu sunt lipsite de semnificație și de valoare în misterul mântuirii”. De aceea, a încheiat pontiful, ”deschiderea inimii, căutarea comuniunii și discernământul atent sunt atitudinile care vor trebui să caracterizeze, după Duhul Sfânt, relațiile noastre”.
