Luni după Rusalii: comemorarea Fecioarei Maria, ”Maica Bisericii”
Adrian Dancă - Cetatea Vaticanului
RV 03 mar/21 mai 2018. Comemorarea obligatorie Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, să fie înscrisă în calendarul roman general în ziua de luni de după Rusalii și să fie celebrată în fiecare an: a stabilit papa Francisc printr-un decret al Congregației pentru cultul divin și disciplina sacramentelor. ”Această celebrare”, se subliniază în decretul ”Ecclesiae Mater” difuzat sâmbătă, 3 martie a.c., ”ne va ajuta să ne amintim că viața creștină, ca să crească, trebuie să fie ancorată în misterul Crucii, în jertfa lui Cristos la ospățul euharistic, în Fecioara care oferă, Maica Răscumpărătorului și a celor răscumpărați”. Potrivit dispozițiilor liturgice, anul acesta comemorarea Fecioarei Maria, Maica Bisericii, se celebrează luni, 21 mai 2018, a doua zi după solemnitatea Coborârii Duhului Sfânt.
Congregația pentru cultul divin a dispus, totodată, ca această comemorare liturgică ”să apară în toate calendarele și cărțile liturgice pentru celebrarea Sfintei Liturghii și a Liturgiei Orelor”. Textele liturgice ale comemorării au fost puse la dispoziție odată cu actualul decret iar traducerile lor, aprobate de Conferințele episcopale, vor fi publicate după confirmarea primită din partea acestui Departament.
Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru Decretul Congregației pentru cultul divin și disciplina sacramentelor:
«Venerația plină de bucurie acordată Maicii lui Dumnezeu de către Biserica contemporană, în lumina reflecției despre misterul lui Cristos și despre propria sa natură, nu putea să uite de acel chip de Femeie (cf. Gal 4,4), Fecioara Maria, care este Maica lui Cristos și, totodată, Maica Bisericii.
Aceasta, într-un anume fel, era deja prezentă în simțirea eclezială începând de la cuvintele presimțitoare ale Sfântului Augustin și Sfântului Leon cel Mare. Primul dintre aceștia, într-adevăr, spune că Maria este maica mădularelor lui Cristos pentru că ea a cooperat prin caritatea sa la renașterea credincioșilor în Biserică. Celălalt, apoi, când spune că nașterea Capului este și nașterea Trupului, arată că Maria este în același timp maica lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu, și maica mădularelor trupului său mistic, adică al Bisericii. Aceste considerații decurg din maternitatea divină a Mariei și din uniunea ei profundă cu lucrarea Răscumpărătorului, care a culminat în ceasul crucii.
Într-adevăr, Mama care stătea sub cruce (cf. In 19,25) a acceptat testamentul de iubire al Fiului său și i-a primit pe toți oamenii, întruchipați de discipolul iubit, ca fii de renăscut la viața dumnezeiască, devenind hrănitoare plină de iubire a Bisericii pe care Cristos a născut-o pe cruce, dându-și Spiritul. La rândul său, în discipolul iubit, Cristos i-a ales pe toți discipolii ca vicari ai iubirii sale față de Mamă, încredințând-o acestora ca să o primească cu dragoste de fii.
Călăuzitoare grijulie a Bisericii pe cale de a se naște, Maria a început propria misiune maternă încă din cenaclu, rugându-se împreună cu apostolii în așteptarea venirii Duhului Sfânt (cf. Fap 1,14). Cu această simțire, în decursul secolelor, devoțiunea creștină a cinstit-o pe Maria cu titlurile, în anumit fel echivalente, de Maică a discipolilor, a credincioșilor, a celor care cred, a tuturor celor care se renasc în Cristos, dar și cu acela de ”Maică a Bisericii”, cum apare în textele unor autori spirituali, precum și magisteriul lui Benedict al XIV-lea și Lenon al XIII-lea.
Din aceasta rezultă în mod vădit pe ce temei Fericitul papă Paul al VI-lea, în 21 noiembrie 1964, la încheierea celei de-a treia sesiuni a Conciliului Vatican II, a proclamat-o pe Fericita Fecioară Maria ”Maică a Bisericii, a întregului popor creștin, atât a credincioșilor cât și a păstorilor, care o numesc Maică preaiubitoare” și a stabilit ca ”întregul popor creștin să-i aducă o cinstire tot mai mare Maicii lui Dumnezeu prin acest nume preadulce”.
Scaunul Apostolic, de aceea, cu ocazia Anului Sfânt al Reconcilierii (1975), a propus o Sfântă Liturghie votivă în cinstea Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, introdusă mai târziu în Liturghierul Roman; a acordat , de asemenea, facultatea de a adăuga invocarea acestui titlu în Litaniile lauretane (1980); unor națiuni, dieceze și ramuri religioase care au făcut cerință, le-a acordat permisiunea de a adăuga această celebrare în calendarul lor particular.
Suveranul Pontif Francisc, considerând cu atenție că promovarea acestei devoțiuni poate ajuta mult la creșterea simțului matern al Bisericii în rândul păstorilor, călugărilor și credincioșilor, precum și la devoțiunea mariană genuină, a stabilit ca comemorarea Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, să fie înscrisă în calendarul roman general în ziua de luni după Rusalii și să fie celebrată în fiecare an.
Această celebrare ne va ajuta să ne amintim că pentru a crește, viața creștină trebuie să fie ancorată în misterul Crucii, în jertfa lui Cristos de la ospățul euharistic, în Fecioara care oferă, Maica Răscumpărătorului și a celor răscumpărați.
Această comemorare liturgică va trebui să fie înscrisă în toate calendarele și cărțile liturgice pentru celebrarea Sfintei Liturghii și a Liturgiei Orelor; relativele texte liturgice ale comemorării au fost anexate în actualul decret, iar traducerile acestora, aprobate de Conferințele episcopale, vor fi publicate după confirmarea primită din partea acestui Departament.
Acolo unde, urmând normele dreptului particular aprobat, celebrarea Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, se celebrează deja într-o zi diferită cu un grad liturgic mai mare, poate fi celebrată pe viitor în același fel».
Decretul este semnat de prefectul şi secretarul Congregației pentru cultul divin, card. Robert Sarah, respectiv, arhiep. Arthur Roche, şi poartă data de 11 februarie 2018, comemorarea liturgică a Fericitei Fecioare Maria de la Lourdes.
(rv – A. Dancă)
