Războiul, religiile și schimbarea experienței religioase: simpozion internațional la Roma
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
28 februarie 2023 – Vatican News. Provocarea războiului și schimbarea experienței religioase din familia celor mai răspândite religii, fără a neglija noile și complexele forme de spiritualitate din ultimele decenii, se află în centrul unui simpozion internațional care se desfășoară în zilele 1-4 martie a.c. la Roma, intitulat ”Forumul internațional despre religii”. Organizat de Departamentul Științele Formării, din cadrul universității ”Roma Tre”, simpozionul se bucură de sprijinul Conferinței episcopale italiene și poate fi urmărit on-line accesând platforma instituției de învățământ din Urbe.
”Deseori, religia a avut de a face cu războiul”, afirmă organizatorii într-un comunicat de presă. ”Mai mult, în anumite cazuri a fost vorba de adevărate războaie religioase. Nici actualele evenimente belice dintre Rusia și Ucraina nu duc lipsă de un fond religios, care îl cuprinde nu doar pe patriarhul ortodox al Moscovei, cu Kirill aliniat în favoarea lui Putin, și pe cel al Kievului, cu Epifanie care pactizează pentru Zelenskyi, dar îl situează pe poziții opuse și pe pontiful catolic Francisc, promotor al unor soluții pașnice, față de patriarhul ortodox al Moscovei și al tuturor Rusiilor, susținător al așa-numitei operațiuni militare speciale din Ucraina.
Se naște de aici inițiativa Universității Roma Tre de a organiza un Forum internațional despre religii, care nu are precedente în felul său, fiind o întâlnire de studiu cu caracter științific. Forumul își propune să ofere o cunoaștere mai bună și mai profundă a situației actuale cu privire la cele mai răspândite religii din lume – de la ebraism la creștinism, de la islam la șintoism, de la confucianism la taoism, de la hinduism la budism și sikism – fără a trece cu vederea peste noile și complexele forme de spiritualitate apărute și dezvoltate în ultimele decenii datorită, printre altele, creșterii rețelelor sociale telematice, care au dat spațiu unor originale experiențe de credință. Simpozionul analizează, de asemenea, așa-numita non-religie a celor considerați nones, aceștia fiind atei, agnostici sau indiferenți.
La dezbaterile Forumului și-au anunțat participarea vreo cincizeci de cercetători de pe toate continentele, simpozionul reprezentând fără îndoială un punct de reper esențial pentru o abordare mai ponderată și informată a diverselor dinamici în curs de desfășurare în sânul religiilor și culturilor din universul nostru”.
Simpozionul din aceste zile continuă, în mod ideal, reuniunile de studiu pe aceeași temă din 1969 – organizat la Roma de fostul Secretariat al Curiei romane pentru cei care nu cred, Fundația ”Giovanni Agnelli” și Universitatea din California – din 1975 - organizat la Baden, lângă Viena – pe cel din 1993 - promovat de Universitatea ”La Sapienza” din Roma, pe tema ”Religii fără frontiere?” – și pe cel din 2019 - organizat la Roma de Consiliul (pe atunci) pontifical al culturii și Universitatea pontificală Gregoriana.
La o distanță cronologică de peste 50 de ani de la primul simpozion de acest fel, se poate observa că evenimente marcante au schimbat istoria umanității, drept care era necesară o culegere științifică a datelor privind situația experienței religioase, nu doar în vederea unor publicații care să rămână în cercul specialiștilor, dar mai ales pentru a vedea ce consecințe operative pot avea în domeniul religios după drama pandemiei de Covid-19, ca și în cel social, politic, etic și economic.
Dezbaterile acestui Forum, pornind de la prioritățile unei abordări sociologice, își propun să evidențieze schimbările care au avut loc în experiența religioasă, mai ales în ceea ce privește noile spiritualități emergente. Interesant, apoi, este faptul că cele mai recente cercetări sociologice cu privire la fenomenul religios și tendințele acestuia, dovedesc că a fost depășit impactul proceselor de secularizare, deși acestea sunt în continuare foarte active în diferite țări.
Organizatorii susțin că religiile mondiale nu mai sunt astăzi la fel cum erau în trecutul mai mult sau mai puțin recent. Se observă schimbări interne, pe de o parte, iar pe de alta, se notează participarea lor la procesele care au loc la nivel planetar. Atât dintr-un punct de vedere cantitativ – frecvența la riturile publice, participarea la activitățile comunitare sau contribuția la cheltuielile instituționale – dar și dintr-un punct de vedere calitativ – intensitatea adeziunii personale la un crez, angajamentul constant și militant sau adeziunea la principiile fundamentale – se poate spune fără ezitare că s-au observat modificări semnificative care nu pot fi înțelese cu ajutorul instrumentelor tradiționale ale cunoașterii științifice, dar care au nevoie de noi abordări și aprofundări.
Obiectivul declarat al Forumului este acela de a stabili starea actuală din domeniul religiilor și de a pregăti un posibil document final, în care să se ofere concluziile inițiale pentru cei care sunt implicați direct în dinamica fenomenului religios. Altfel spus, o adevărată platformă de referință asupra criteriilor activității științifice aplicate fenomenului religios pentru a evita eventualele interferențe ideologice și confesionale.
Cele douăsprezece sesiuni de comunicări se concentrează asupra următoarelor tematici: ebraismul, Bisericile creștine, islamul sunit și șiit, hinduismul, budismul, confucianismul, taoismul, șintoismul, sikhismul, noua spiritualitate, ateismul și, în fine, religia digitală. De menționat că tematicile au fost alese în raport cu estimările populației totale a fiecărei religii din 2021: creștinismul (2,38 miliarde), islamul (1,91 miliarde), hinduismul (1,16 miliarde), budismul (507 milioane), religiile populare (430 milioane), șintoismul (113 milioane), alte religii (61 milioane), sikh (28,5 milioane), ebraismul (14,8 milioane), taoismul (12 milioane), confucianismul (7 milioane) și, în fine, neafiliați (1,19 miliarde).
Conferințele invitaților la Forum vor fi publicate într-un volum în vederea unei cunoașteri mai ample a rezultatelor comunicate, în special a nivelului de cunoaștere a situației actuale a fenomenului religios.
