Căutare

Vatican News
2019.11.29 Iincontro tra Giovanni Paolo II e il presidente sovietico Michail Gorbachev -1 dicembre 1989 Ioan Paul al II-lea și Mihail Gorbaciov la întâlnirea din 1 decembrie 1989 în Cetatea Vaticanului. 

Mihail Gorbaciov: Ioan Paul al II-lea, ”un semn luminos” în memoria mea și a omenirii

Mihail Gorbaciov, fostul președinte al fostei Uniuni Sovietice, a scris un articol revelator în ediția specială pe care cotidianul «L’Osservatore Romano» a dedicat-o centenarului nașterii Sfântului Ioan Paul al II-lea. Gorbaciov este convins că chiar și la o sută de ani de la naștere, pontiful din Europa de Est ”rămâne contemporanul nostru”. Ediția specială a cotidianului, care pe timpul pandemiei apare on-line, prezintă mai multe articole semnate de diverse personalități. Trebuie recunoscut că articolul pe care Gorbaciov îl dedică ilustrului său vecin polonez se dovedește o surpriză, chiar și pentru cei care nu au pierdut memoria istorică recentă.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
18 mai 2020 – Vatican News. ”Moștenirea spirituală și intelectuală a lui Ioan Paul al II-lea trebuie să fie prezentă în reflecțiile noastre privind destinul umanității și noile provocări puse în fața lumii, de înfruntat în mileniul actual”, scrie Mihail Gorbaciov, fostul președinte al fostei Uniuni Sovietice, în articolul ”Rămâne contemporanul nostru”, publicat în ediția specială a cotidianului «L’Osservatore Romano», dedicată centenarului nașterii Sfântului Ioan Paul al II-lea. Despre pontiful polonez, Gorbaciov afirmă că prima întâlnire pe care au avut-o în Vatican, în decembrie 1989, a schimbat nu numai relațiile internaționale, dar și relația oficială: ”am devenit prieteni”.

Ioan Paul al II-lea, ”un semn luminos”

Printre ”persoanele excepționale” pe care le-a întâlnit în timpul ”perestroikăi”, se aflau și ”personalități cu adevărat istorice”, dar dintre acestea, afirmă Mihail Gorbaciov în articolul său, ”puține au lăsat în memoria mea un semn atât de luminos ca papa Ioan Paul al II-lea”. ”Era un moment crucial în istoria mondială atunci când am început să comunicăm. După atâția ani de alienare și ostilitate între Orient și Occident, liderii statelor principale au înțeles, în sfârșit, că avem un inamic comun: amenințarea unei catastrofe nucleare. De atunci, prin eforturi comune, am început să îndreptăm dialogul spre cooperare și, pe viitor, chiar spre parteneriat”.

”Ioan Paul al II-lea a susținut pe deplin acest demers. Astăzi mi se pare simbolic faptul că prima noastră întâlnire s-a desfășurat în decembrie 1989, în preziua întâlnirii mele cu președintele Statelor Unite. Atunci, în Malta, George Bush și cu mine am declarat că țările noastre nu se mai consideră inamice. Trebuie să spun că chiar și înainte de această întâlnire, urmăream cu mare atenție activitățile și declarațiile capului Bisericii catolice. Iar el, la rândul său, după cum îmi spuneau, urmărea cu interes schimbările din țara noastră. Am stabilit contactele, care apoi au contribuit la întâlnire. Când a avut loc întâlnirea noastră, i-am spus papei că în declarațiile sale și ale mele se găseau deseori aceleași cuvinte care, oricum, erau asemănătoare. «Vrea să spună că trebuie să fie ceva în comun, pornind de la gândire», am sugerat eu. Astăzi, după mai mult de treizeci de ani, observ că acea comuniune nu doar persista, dar se adâncea chiar și în anii succesivi comunicării noastre”.

”Am devenit prieteni”

”Mă gândesc că pot să spun pe bună dreptate: în timpul acelor ani am devenit prieteni. Cred că atâtea alte persoane pot să spună același lucru, pentru că îl caracteriza un interes genuin și cald față de orice persoană. Ioan Paul al II-lea reușea să conjuge înalta misiune de lider spiritual cu o subtilă înțelegere a proceselor sociale și politice din lumea întreagă. El considera ”perestroika” un fenomen de mare importanță nu doar pentru țara noastră, dar și pentru lumea întreagă, drept «căutarea unei noi dimensiuni a vieții persoanelor, care să corespundă mai mult la exigențele persoanei și la interesele diverselor popoare». Mi-am amintit de aceste cuvinte ale sale.

”Europa trebuie să respire cu doi plămâni”

De aceeași înțelegere profundă, afirmă mai departe fostul lider de la Kremlin, Ioan Paul al II-lea dădea dovadă și în ceea ce privește istoria și rolul Europei în lumea de astăzi. În conversația avută, Gorbaciov spune că papa i-ar fi mărturisit: «Nu se poate pretinde ca schimbările din Europa și din lumea largă să urmeze modelul occidental. Toate acestea contrazic convingerile mele profunde. Europa, ca participantă la istoria mondială, trebuie să respire cu doi plămâni». ”Este o imagine de mare precizie”, remarcă fostul președinte sovietic, adăugând că ”aceste cuvinte sunt astăzi extrem de relevante”.

”Politica să se apropie de moralitate”

În partea finală a articolului, Gorbaciov evidențiază un alt ”gând al lui Ioan Paul al II-lea, care astăzi răsună nu doar actual, dar și ca un apel și ca un pro-memoria pentru toți liderii mondiali și pentru noi toți”. Este vorba de necesitatea unei noi ordini mondiale, una ”mai stabilă, echitabilă și mai umană”. ”Sunt sigur că, dacă după finele «Războiului Rece», atare idee ar fi fost folosită ca bază pentru evoluția politicii mondiale, și dacă politica însăși s-ar fi apropiat de moralitate și s-ar fi lăsat inspirată de aceasta, ar fi fost posibilă evitarea multor erori și falimente, pentru care lumea a plătit un preț prea mare în ultimele decenii”.

O moștenire spirituală și intelectuală pentru mileniul actual

”Moștenirea spirituală și intelectuală a lui Ioan Paul al II-lea trebuie să fie prezentă în reflecțiile noastre despre destinul umanității și noile provocări puse în fața lumii, de înfruntat în mileniul actual. Papa a reflectat adânc asupra lumii globale, asupra responsabilităților noastre comune privind conservarea vieții pe planetă și chiar salvarea planetei Terra”.

”Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să rezulte evident că toate problemele cu care umanitatea s-a confruntat în ultimul timp nu pot fi soluționate prin mijloacele și metodele care păreau adecvate și erau folosite mai înainte”. (...) ”Sunt convins că noile provocări și noile amenințări solicită o nouă mentalitate, bazată pe valori care sunt împărtășite de toate confesiunile mondiale, de toate curentele principale ale gândirii moderne”.

”Omul să devină prioritatea statelor și a politicii”

”În timpul de față, lumea trece printr-o criză acută și devastatoare cauzată de pandemia noului coronavirus. În aceste condiții, suntem chiar constrânși să revedem atât de multe lucruri. Sunt sigur că Ioan Paul al II-lea ar fi susținut apelul la demilitarizarea raporturilor internaționale și a mentalității politice și de a reduce cheltuielile militare. În politica statelor, ar trebui să fie înfruntată în primul rând chestiunea securității omului, protecția sănătății sale și a mediului, a creării condițiilor juste pentru o viață demnă pentru fiecare individ care trăiește pe planeta noastră”.

Ioan Paul al II-lea, ”rămâne contemporanul nostru”

”Lumea trece printr-o perioadă dificilă și ridică întrebări speciale pentru noi toți, dar mai ales în fața politicienilor. Astăzi, devine și mai important și plin de răspundere rolul liderilor spirituali. Aș vrea să sper că vor reuși să gestioneze această responsabilitate urmând și inspirându-se din exemplul papei Ioan Paul al II-lea. El continuă și astăzi să rămână contemporanul nostru”.

18 mai 2020, 17:11