Căutare

Cardinalul Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, argiepiscop de Jakarta, în Indonezia Cardinalul Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, argiepiscop de Jakarta, în Indonezia 

Jakarta. Cardinalul Suharyo: Indonezia îl așteaptă cu nerăbdare pe Sfântul Părinte

Cardinalul arhiepiscop de Jakarta relatează într-un interviu pentru Vatican News despre modul în care mica comunitate creștină catolică din Indonezia, țară majoritar musulmană, așteaptă nerăbdătoare sosirea papei Francisc, care va face o călătorie apostolică în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore, între 3 și 13 septembrie. Aceasta va fi cea mai lungă călătorie din pontificatul său.

Cetatea Vaticanului - Deborah Castellano Lubov și Jessica Jeyamaridas

Vatican News – 19 aprilie 2024. Prima etapă a călătoriei va fi în Indonezia, unde trăiesc aproximativ 8 milioane de catolici. Înaintea sosirii Sfântului Părinte, cardinalul Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo a descris catolicii din țara sa ca fiind o comunitate vibrantă și bine integrată. În Indonezia, țara cu cel mai mare număr de musulmani din lume, coexistă mai multe religii și culturi, iar libertatea religioasă este recunoscută.

În interviu,  cardinalul explică modul în care islamul din Indonezia este diferit de cel din alte țări: "În Indonezia", spune prelatul, "există două organizații islamice majore, Muhammadiyah și Nahdlatul Ulama, ambele deschise și tolerante. Cardinalul explică și faptul că, deși catolicii reprezintă o minoritate, ei nu sunt discriminați și reușesc să ocupe poziții de o anumită importanță. În Indonezia este normal să ai în familie membri cu diferite credințe religioase. "Este o realitate de neimaginat în alte țări", a precizat prelatul, evidențiind că "există preoți și călugări catolici care provin din familii musulmane, budiste și hinduse".

Colonialism și independență

Indonezia a fost colonizată timp de peste 350 de ani, iar obținerea independenței nu a fost un lucru ușor: "Pentru noi, independența nu a fost un cadou din partea coloniștilor, ci rezultatul unei lupte îndelungate care a implicat toate componentele națiunii, toate grupurile etnice și toate religiile", a spus cardinalul Suharyo, oprindu-se și asupra așa-numitei Pancasila, teoria filozofică oficială și fundamentală a Indoneziei, care include cele cinci principii care stau la baza Constituției: primul este "credința într-un singur Dumnezeu", al doilea este "umanitatea dreaptă și civilizată", al treilea este "unitatea Indoneziei", al patrulea este "democrația ghidată de înțelepciunea interioară în unanimitatea care rezultă din deliberarea între reprezentanți", iar al cincilea este "dreptatea socială pentru întregul popor indonezian". Cardinalul Suharyo compară istoria independenței poporului indonezian cu eliberarea din Egipt a poporului lui Dumnezeu, din Vechiul Testament. "Totuși", observă cardinalul, "independența nu este niciodată lipsită de provocări. Unele dintre ele au de-a face cu o distribuție inegală a prosperității, atât în Java, cât și în afara ei, cu influența islamică transnațională, cu prezența unor grupuri care încă doresc să instituie un stat islamic și, în sfârșit, cu o economie nefavorabilă față de cei mai lipsiți de apărare".

Anul rugăciunii

Papa Francisc a proclamat Anul Rugăciunii pentru 2024, iar cardinalul arhiepiscop de Jakarta amintește că rugăciunea este parte integrantă a comunității și este foarte simțită de comunitatea catolică din țara sa, în special recitarea Rozariului și comemorarea credincioșilor răposați. "Apreciem foarte mult diferitele inițiative oferite de papa Francisc, de Vatican și de Biserică în general", a mai spus cardinalul. "La nivel național, Conferința Episcopală Indoneziană propune în fiecare an o temă pastorală națională. Apoi, fiecare dieceză, inspirată de aceasta, alege o temă pastorală, adaptată la contextul fiecărei dieceze, care durează de obicei un an" – a mai spus cardinalul Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, arhiepiscop de Jakarta, în interviul pentru Vatican News.

19 aprilie 2024, 11:27