Căutare

Vatican News
Zigurat din antica cetate Ur a Caldeilor Zigurat din antica cetate Ur a Caldeilor 

Biserica din Irak: prezența și greutățile creștinilor din țara patriarhului biblic Abraham

Apropiata călătorie apostolică a papei Francisc în Irak (5-8 martie 2021) dorește să aducă, printre altele, un mesaj de susținere a întregii Biserici catolice față de prezența și dificultățile creștinilor din țara patriarhului biblic Abraham. Primitori asemeni părintelui biblic și cu o prezență de origine apostolică, creștinii de diferite confesiuni au cunoscut aici o lungă istorie de persecuție. Vizita papei se desfășoară sub motto-ul ”Voi toți sunteți frați” (Matei 23,8) și are o agendă deosebit de încărcată.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
2 martie 2021 – Vatican News. Sala de Presă a Sfântului Scaun a organizat astăzi un briefing cu jurnaliștii și a difuzat programul actualizat al călătoriei apostolice pe care papa Francisc o efectuează în Irak în zilele 5-8 martie 2021. Pentru a menționa doar reperele plecării și întoarcerii, să spunem aici că papa pleacă vineri la ora 7.30 de pe aeroportul internațional Roma/Fiumicino și ajunge la Bagdad la ora locală 14.00. În ultima zi a călătoriei, luni 8 martie a.c., papa pleacă de pe aeroportul internațional din Bagdad la ora 9.40 și ajunge pe aeroportul Roma/Ciampino la ora locală 12.55. Confirmată, agenda generală a călătoriei, inclusiv pelerinajul papei Francisc în antica cetate Ur a Caldeilor, leagănul patriarhului biblic Abraham.

În mod sugestiv, motto-ul călătoriei apostolice în Irak este luat din Evanghelia după Sf. Matei în care Isus spune mulțimilor și discipolilor: ”Voi toți sunteți frați” (23,8). Emblema vizitei (logo) îl reprezintă în prim plan pe papa Francisc în gestul de a saluta țara, reprezentată la rândul său de harta geografică și de simbolurile tradiționale: palmierul și fluviile Tigru și Eufrat. În interiorul emblemei este trasat un porumbel alb care poartă în cioc o ramură de măslin, simbolul păcii, și zboară deasupra drapelelor Sfântului Scaun și Republicii Irak. Ansamblul de imagini și simboluri este înconjurat de cuvintele motto-ului în limbile arabă, kurdă și caldeeană.

Prezența creștină în Mesopotamia, numele antic al regiunii, datează încă de la începuturile creștinismului, după cum dovedește chiar cartea Faptele Apostolilor. Potrivit tradiției, creștinismul a fost predicat în aceste regiuni în secolul I de Sfântul Apostol Toma și discipolii săi, care au ajuns până în estul Asiei. În Irak, așadar, există o realitate importantă, din punct de vedere biblic și istoric, pentru toți creștinii, iar bogăția sa culturală și religioasă a avut o influență foarte largă.

Cu toate acestea, istoria creștinilor de aici este o istorie de persecuții și discriminări. Viața acestor comunități, subîmpărțite în caldeeni, sirieni, armeni, latini, melchiți, ortodocși și protestanți, a fost marcată de persecuții și discriminări încă de la sosirea islamismului, dar și după independența Irakului. Cu toate că Saddam Hussein a impus un regim laic, creștinii, în ciuda naționalizării școlilor lor și a discriminării neîntrerupte, au găsit un ”modus vivendi” care i-a permis Bisericii să desfășoare activități diverse, inclusiv în domeniul social și caritabil. Emigrația creștinilor, începută în timpul dictaturii, a cunoscut un val considerabil după războaiele din anii ’80, formându-se numeroase comunități irakiene dincolo de frontierele țării. Exodul cel mai numeros a început, însă, după intervenția militară americană din 2003 și după instaurarea, în nordul țării, a așa-numitului Stat Islamic, în anii 2014-2017.

Înainte de cel de-al doilea război din Golf, creștinii din Irak erau estimați la 1 sau chiar 1,4 milioane, reprezentând 6% din populația țării majoritar musulmane. Prezența lor a cunoscut o scădere drastică, iar estimările recente susțin că prezența creștinilor ar fi între 300.000 – 400.000. Numai în perioada cuprinsă între 2003 și martie 2015, au fost uciși 1.200 de creștini irakieni. Printre aceștia, se află arhiepiscopul catolic de Mosul, mons. Paulos Rahho, asasinat în 2008, cinci preoți și 48 de creștini care au murit în atacul terorist din 31 octombrie 2010 la o biserică siro-catolică. Cel puțin 62 de biserici au fost afectate sau distruse.

Ocupația de către ”Stat Islamic” a Câmpiei Ninive, regiune considerată leagănul creștinismului mesopotamian, a dus la golirea efectivă de prezența creștină a regiunii. Mai mult de 100.000 de creștini au fost constrânși să-și abandoneze casele, la fel făcând și membrii altor minorități persecutate, precum yazidi. Multe din aceste familii au găsit refugiu în Kurdistantul irakian, mai precis la Ankawa, în cartierul creștin din Irbil, în taberele de refugiați din Iordania, Siria, Turcia și Liban. Alții au căutat azil politic în Europa sau pe alte continente. Se estimează că în ultimii ani cel puțin 55.000 de creștini irakieni au plecat chiar și din Kurdistanul irakian. Furia distrugătoare a militanților jihadiști nu a cruțat bisericile și micile lor proprietăți, care au fost distruse sau grav avariate. O parte semnificativă a acestui patrimoniu istoric creștin a fost salvată de la distrugere datorită mons. Najib Mikhael Moussa, care din ianuarie 2019 este arhiepiscop de Mosul a Caldeilor. Prelatul catolic irakian a reușit să pună în siguranță peste 800 de manuscrise de o incomparabilă valoare istorică, datând din perioada 1.200 – 1.800. Pentru eforturile sale culturale, păstorul de suflete a primit în 2020 Premiul Saharov din partea Uniunii Europene.

02 martie 2021, 18:06