În urmă cu un an, călătoria apostolică a papei Francisc în România

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

17 iunie 2020 – Vatican News. Anul 2020 marchează nu doar un an de la vizita papei Francisc în România ci şi 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Sfântul Scaun. La 12 iunie 1920, regele Ferdinand I îl numea – printr-un decret – pe primul trimis extraordinar al României pe lângă Sfântul Scaun.

Relaţiile comune dintre România şi Sfântul Scaun au fost inaugurate la 1 iunie 1920, prin trimiterea la Sfântul Scaun a ministrului Dimitrie C. Pennescu, în timp ce reprezentantul Sfântului Scaun, monseniorul Francesco Marmaggi, a sosit la Bucureşti la 17 octombrie 1920.

În 1948, guvernul comunist de la Bucureşti a elaborat, semnat şi denunţat unilateral Concordatul cu Sfântul Scaun, interzicând totodată Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică). România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile oficiale la 15 mai 1990.

În amintirea călătoriei apostolice a papei Francisc în România

Cele trei zile foarte intense ale călătoriei apostolice a papei Francisc în România –  la Bucureşti, Iaşi, Şumuleu-Ciuc şi Blaj – cu caracter pastoral şi valenţe ecumenice – după cum a sugerat şi moto-ul "Să mergem împreună!" – a lăsat o amintire de neşters în memoria românilor, momentele de neuitat ale vizitei fiind legate mai ales de diferitele zone şi comunităţi care s-au bucurat de prezenţa papei Francisc, care a venit în România la douăzeci de ani după vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea.

Trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în faţa autorităţilor politice şi religioase, beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri şi o întâlnire cu o comunitate rom, toate aceste momente s-au concentrat în cele trei zile ale prezenţei pontifului în România, "ţară frumoasă şi primitoare", după cum a definit-o Sfântul Părinte în mesajul video adresat românilor înaintea călătoriei apostolice în ţara noastră.

În mesaj, pontiful evoca legăturile de credinţă care ne unesc, "care vin încă de la Apostoli, în special de la legătura care îi unea pe Petru şi pe Andrei, cel care potrivit tradiţiei a adus credinţa pe pământul vostru. Fraţi de sânge, au fost fraţi şi în vărsarea sângelui pentru Domnul". "Şi printre voi au fost atâţia martiri, chiar în timpurile recente, precum cei şapte episcopi greco-catolici pe care voi avea bucuria de a-i proclama Fericiţi", spunea pontiful în continuarea mesajului, subliniind că martiriul lor pentru credinţă "este o moştenire mult prea preţioasă ca să fie uitată şi este o moştenire comună, care ne cheamă să nu ne îndepărtăm de fratele care participă la ea".

Pentru a marca împlinirea unui an de la călătoria apostolică a papei Francisc în România, marţi, 16 iunie a.c., a fost inaugurat şi binecuvântat la Bucureşti un monument dedicat Sfântului Părinte. La eveniment au participat monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, reprezentanţi ai guvernului şi ai autorităţilor publice locale.

Într-un interviu acordat jurnalistei Iuliana Anghel, de la Radio România, nunţiul apostolic în România, monseniorul Miguel Maury Buendìa, a amintit tema centrală a călătoriei apostolice a papei Francisc în România – "Să mergem împreună!" – explicând că în vederea acestui "frumos cadou" făcut oraşului Bucureşti au colaborat inclusiv Arhiepiscopia Romano Catolică de Bucureşti şi Primăria Capitalei.

Vă prezentăm fragmente din interviul luat nunţiului apostolic în România, Miguel Maury Buendía, de jurnalista Iuliana Anghel, de la Radio România Internaţional

Care este semnificaţia acestui prim eveniment public important după perioada de lockdown din Bucureşti?
«Am dorit să facem această inaugurare pe 1 iunie, dată care ar fi marcat exact un an de la călătoria apostolică a Sfântului Părinte însă, din cauza stării de alarmă, am ales să aşteptăm, crezând că la 15 iunie starea de alarmă s-ar fi încheiat. N-a fost aşa, starea de alarmă a fost prelungită, chiar dacă au fost premise o serie de iniţiative, în care s-a încadrat şi această ceremonie», a spus nunţiul apostolic în România. Arhiepiscopul Miguel Maury Buendía care a definit evenimentul – dezvelirea unui bust al papei Francisc la Bucureşti, în amintirea istoricei călătorii apostolice din 2019 – ca pe o ceremonie importantă. la care au luat parte reprezentanţi ai autorităţilor religioase şi civile.  

Mons. Buendía: «Ideea a luat naştere chiar în timpul vizitei când mulţi au spus: "Trebuie să facem ceva pentru a ne aminti de această vizită". Ne-am gândit la acest bust; este o frumoasă sculptură care se adaugă la numeroase alte opere ale binecunoscutului sculptor Darie Dup.  În bronz, cu un soclu de 2 metri din piatră de calcar, monumentul poartă inscripţia în latină: "PAPA FRANCISCUS IN DACOROMANIA" şi datele călători apostolice.»

Descriind statuia, care "le va face companie bucureştenilor în viaţa lor de fiecare zi", nunţiul apostolic la Bucureşti a spus că este o operă senină, un bust foarte realistic; o prezenţă solemnă dar apropiată în acelaşi timp, o imaginea surâzătoare a papei, care se priveşte cu plăcere.    

În interviu, jurnalista Iuliana Anghel, de la Radio România Internaţional, s-a referit şi la un alt bust, aflat tot în apropierea sediului Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti, care-l reprezintă pe sfântul papă Ioan Paul al II-lea.

Mons. Buendía: «Da, am putea spune că [la Bucureşti] există deja două scuaruri cu statuile a doi papi de la Roma, ceea ce este de asemenea plăcut, ca să spun aşa, pentru că dau acest sentiment de latinitate avut de România. Nu-i aşa? Cred că trebuie evidenţiat acordul tuturor în realizarea acestui monument, ce reflectă mesajul îndemn al papei Francisc – "Să mergem împreună". În vederea realizării acestei idei s-au unit eforturile Arhiepiscopiei Romano Catolice de Bucureşti şi ale Primăriei sectorului 1. De aceea, în numele Sfântului Scaun, exprim mulţumirea pentru acest frumos cadou făcut oraşului.

În această lună – iunie - sărbătorim şi centenarul relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun
Mons. Buendía: «Da, din păcate, această situaţie de urgenţă cauzată de pandemia de coronavirus ne-a blocat oarecum. Am avut dorinţa marcării evenimentului printr-o serie de iniţiative care vor avea loc în toamnă, cel mai probabil. De asemenea, urmează să apară două volume legate de călătoria apostolică a Sfântului Părinte şi un volum despre centenarul relaţiilor diplomatice. Aşadar, în toamnă, vom avea probabil ocazia să ne întâlnim din nou pentru marcarea acestui eveniment. Toate celelalte ambasade au fost, de asemenea, constrânse să amâne o serie de iniţiative. Din păcate, în aceste condiţii nu putem sărbători aşa cum ne-am fi dorit un eveniment atât de remarcabil şi de important.»