Cerca

Vatican News
2019.01.15 Margherita Bays Va fi canonizată în curând Margareta Bays (Elveția), laică, terțiară franciscană 

Biserica va avea în curând o nouă Sfântă, Margareta Bays, și mai multe Fericite, martire pentru Cristos

Biserica va avea în curând o nouă Sfântă, Margareta Bays (Elveția), și patrusprezece Fericite, Maria del Carmen și 13 călugărițe contemplative, martire în timpul războiului civil din Spania secolului trecut.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
16 ianuarie 2019 – Vatican News. Biserica se va bucura în curând de mijlocirea unei noi Sfinte, elvețianca Margareta Bays, și a mai multor Fericite, martire spaniole, care și-au dat viața pentru Cristos în timpul războiului civil din Spania secolului trecut.

În cadrul audienței de marți, 15 ianuarie a.c., acordată cardinalului Angelo Giovanni Becciu, prefectul Congregației pentru cauzele sfinților, papa Francisc a autorizat promulgarea decretelor privind canonizarea unei femei din Elveția și beatificarea mai multor femei din Spania. În alte două decrete sunt recunoscute virtuțile eroice trăite din dragoste față de Dumnezeu și de aproapele de două femei: una din Polonia, călugărița Anna Kavorek (1872-1936), și una din Puerto Rico, călugărița Maria Soledad Sanjurjo Santos (1892-1973). Toate decretele de ieri, așadar, au drept candidați la cinstea altarelor nu mai puțin de 17 femei.

Viitoarea Sfântă Margareta Bays (1815-1879)

Unul dintre decrete recunoaște oficial minunea atribuită mijlocirii Fericitei Margareta Bays, fecioară, din al Treilea Ordin Franciscan, care a trăit în Elveția între anii 1815-1879. Născută în cantonul Fribourg, fiică de agricultori, a îndeplinit toată viața meseria de croitoreasă. O credință înflăcărată a însoțit-o încă din copilărie, dar nu s-a simțit atrasă față de viața consacrată. A ales, totuși, să nu se căsătorească și l-a slujit pe Dumnezeu prin profesia ei și prin activitatea de catehetă, în special față de copii și bolnavi. A introdus în parohie asociația ”Operele Misionare” și a susținut după posibilități presa catolică în timpul așa numitei ”Kulturkampf”, campanie culturală și politică anti-catolică din teritoriile de limbă germană. Lovită greu de cancer la intestin pe la 40 de ani, s-a rugat să fie vindecată dar fără să piardă participarea la suferințele și patima Domnului. A fost vindecată în mod inexplicabil pe 8 decembrie 1854, ziua în care Fericitul Pius al IX-lea a proclamat dogma Neprihănitei Zămisliri a Preacuratei Fecioare Maria. Din acel moment, Margareta a intrat pe calea altor suferințe, însoțite de experiențe mistice: rămânea nemișcată la pat în fiecare vineri la ora 15.00, ceasul morții lui Isus pe Cruce, și în toate zilele Săptămânii Sfinte. Mâinile, picioarele și coasta au început să poarte stigmatele, un fenomen mistic pe care s-a străduit să-l țină departe de ochii lumii. L-a împărtășit, totuși, episcopului, care a deschis o anchetă medicală și a certificat originea necunoscută a rănilor. A murit în 1879 în ziua pe care și-a dorit-o, sărbătoarea Inimii Preasfinte a lui Isus. Rămășițele pământești au fost depuse în biserica din Siviriez (Elveția). Beatificată în 1995 de Sfântul Ioan Paul al II-lea, este cinstită anual pe 27 iunie. Noua minune care a fost dobândită prin mijlocirea Fericitei Margareta Bays și recunoscută oficial de Biserică a deschis calea canonizării acestei terțiare franciscane, urmând ca data ceremoniei să fie stabilită și anunțată mai târziu.

Maria del Carmen și 13 însoțitoare, martire în Spania

În cadrul audienței menționate mai sus Sfântul Părinte a autorizat și promulgarea decretului privind martiriul Slujitoarelor lui Dumnezeu Maria del Carmen (Isabella Lacaba Andia) și 13 însoțitoare, călugărie din Ordinul franciscan concepționist, ucise din ură față de credință în 1936 pe timpul războiului civil din Spania. Zece dintre viitoarele Fericite au fost împușcate pe 8 noiembrie 1936 în apropiere de Madrid, iar trupurile lor nu au fost găsite niciodată. Potrivit ziarului Avvenire, călugărițele făceau parte din conventul de viață contemplativă din Las Rozas, nu departe de capitala spaniolă, care a fost ocupat de milițiile republicane. Izgonite în iulie 1936, călugărițele au căutat adăpost la Madrid, dar au fost descoperite de bandele de anarhici, care le-au arestat și le-au supus unui calvar de umiliri și intimidări pentru a le duce la apostazie, iar în cele din urmă, le-au torturat și le-au ucis. Vor fi ridicate la cinstea altarelor la o dată ce urmează să fie anunțată la timpul potrivit.

16 ianuarie 2019, 11:52