Versiune Beta

Cerca

Vatican News
2018_01_03_mani aperte con candela Veronica Antal o nouă făclie în candelabrul fericiţilor din România 

Veronica Antal, cea de-a şasea făclie în candelabrul fericiţilor din România

La audienţa generală de miercuri, 19 septembrie a.c., Sfântul Părinte a amintit-o pe Veronica Antal, credincioasă laică din Ordinul Franciscan Terţiar, ucisă din ură faţă de credinţă în 1958, precizând că va fi beatificată în România, sâmbătă, 22 septembrie. Cu Veronica Antal, numărul fericiţilor din România ajunge la şase, primul român ridicat la cinstea altarelor fiind Ieremia Valahul, beatificat la Roma, în 1983.
Veronica Antal va fi a şasea în rândul fericiţilor din România

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

20 septembrie 2018-Vatican News. «La 22 septembrie, în Neamţ (România), va fi beatificată Veronica Antal, credincioasă laică din ordinul franciscan secular, ucisă "in odium fidei" în 1958. Să-i aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru această femeie curajoasă care, dăruindu-şi viaţa, a mărturisit adevărata iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de fraţi.» Cu aceste cuvinte, adresate la audienţa generală de miercuri, 19 septembrie, Sfântul Părinte a anunţat beatificarea primei credincioase laice din România. De obicei, papa Francisc menţionează beatificările sau canonizările după ce au avut loc, în cadrul rugăciunii "Angelus" de duminica. De data aceasta, pontiful a menţionat beatificarea din România la audienţa generală de miercuri dat fiind că duminica viitoare se va afla în Lituania, în cadrul călătoriei apostolice pe care o va efectua în Ţările Baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) între 22 şi 25 septembrie.  

Veronica Antal va fi prima laică din România ridicată la cinstea altarelor, însă va fi a  şasea în rândul fericiţilor din România. Drumul fericiţilor români a fost deschis de Ieremia Valahul (1556-1625), călugăr franciscan capucin, născut în 1556, în apropiere de Oneşti (Bacău), mort în anul 1625 la Napoli (Italia) şi declarat fericit la 30 octombrie 1983 de către papa Ioan Paul al II-lea.

«Adresându-mă vouă, românilor, în limba voastră, mă bucur că aţi cerut să fie aşezată în candelabru această făclie aprinsă. Voi aţi descoperit mesajul său şi v-aţi unit în jurul persoanei lui, care sintetizează şi exprimă tradiţia voastră creştină şi aspiraţiile voastre, istoria voastră bimilenară, aşa de bogată, cu atâtea valori de credinţă», a spus papa Ioan Paul al II-lea la Sfânta Liturghie de beatificare a lui Ieremia Valahul, primul român ridicat oficial la gloria altarelor.

Au urmat patru fericiţi martiri din timpul prigoanei comuniste. În 2010, a fost beatificat Constantin Ignaţiu (Szilard) Bogdanffy, episcop  romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în anul 1949, în închisoarea din Aiud. La Sfânta Liturghie de beatificare, cardinalul Angelo Amato a numit beatificarea episcopului Bogdanffy un "dar prețios" al papei Benedict al XVI-lea, spunând că "celebrarea eroismului episcopului este o mărturie de credinţă în Cristos care aminteşte persecuţiile din primele secole ale creştinismului".

Un an mai târziu, în 2011, a fost beatificat episcopul Ioan (Janos) Scheffler. Sfinţit preot în 1910, Ioan Scheffler a fost numit episcop de Satu Mare în 1942. Lovit de valurile de persecuţii anticatolice din România, şi-a dat viaţa la închisoarea Jilava, la 6 decembrie 1952.

Monseniorul Vladimir Ghika, "mărturisitor exemplar al Evangheliei", preot diecezan mort în anul 1954, în închisoarea din Jilava, a fost beatificat la Bucureşti, la 31 august 2013, fiind urmat de episcopul martir Anton Durcovici, beatificat la Iaşi, la 17 mai 2014, definit de papa Francisc "păstor plin de zel, apostol al adoraţiei euharistice şi mărturisitor eroic al comuniunii cu scaunul lui Petru".

20 septembrie 2018, 12:45