Papa Francisc: Laicii și păstorii, împreună în Biserică și în lume. Cu noi, episcopul Virgil Bercea

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
18 februarie 2023 – Vatican News. ”Vă îndemn să fiți în Bisericile voastre promotorii celor pe care le-ați primit în aceste zile pentru a continua împreună reînnoirea Bisericii și convertirea ei misionară”: s-a încheiat cu acest îndemn amplul discurs pe care papa Francisc l-a adresat sâmbătă, 18 februarie a.c., participanților la simpozionul ”Păstorii de suflete și credincioșii laici, chemați să meargă împreună”. Organizate în zilele 16-18 februarie a.c. la Roma de Departamentul pentru laici, familie și viață, lucrările simpozionului s-au desfășurat în Aula nouă a Sinodului episcopilor din Cetatea Vaticanului.

Din România, au luat parte un episcop, mons. Virgil Bercea, și doi credincioși laici, Ramona Dragpș și Eugen Ivuț. De remarcat că la simpozion au fost invitați președinții și responsabilii Comisiilor episcopale pentru laici. Cu aproximativ 200 de participanți, din care 63 de episcopi, 34 de preoți și 104 credincioși laici, la lucrările simpozionului s-au înscris 29 de asociații și mișcări bisericești, precum și 72 de Conferințe episcopale de pe toate continentele.

Prin discursul său, papa a mărturisit că și-a propus să arate ”un ideal, o inspirație care poate să ne ajute pe cale. Aș vrea ca noi toți să avem în inimă și în minte această frumoasă viziune a Bisericii: o Biserică îndreptată către misiune și în care se unesc forțele și se merge împreună pentru a evangheliza; o Biserică în care ceea ce ne leagă este faptul că suntem creștini botezați, apartenența noastră la Isus; o Biserică în care între laici și păstori se trăiește o adevărată fraternitate, lucrând cot la cot zi de zi, în orice domeniu pastoral pentru că toți sunt botezați”.

Remarcând că tema simpozionului se încadrează în contextul mai amplu al sinodalității, papa a spus că Dumnezeu arată Bisericii calea pe care ”să trăiască mai intens și mai concret comuniunea și faptul de a merge împreună. O îndeamnă să depășească modalitățile de a acționa în autonomie sau liniile paralele care nu se întâlnesc niciodată: clerul separat de laici, consacrații separați de cler și de credincioși, credința intelectuală a unor elite separată de credința populară, Curia romană separată de Bisericile particulare, episcopii separați de preoți, tinerii separați de bătrâni, soții și familiile implicați puțin în viața comunităților, mișcările carismatice separate de parohii și așa mai departe. Aceasta este tentația cea mai gravă în acest moment”.

”Există încă o lungă cale de făcut”, a reluat papa, ”pentru ca Biserica să trăiască asemenea unui trup, ca un adevărat popor, unit de unica credință în Cristos Mântuitorul, însuflețit de același Spirit sfințitor și orientat către aceeași misiune de a vesti iubirea milostivă a lui Dumnezeu Tatăl”.

Papa a subliniat că aspectul decisiv al unui popor unit în misiune arată că ”sinodalitatea își găsește izvorul și scopul său ultim în misiune: se naște din misiune și orientează către misiune”. ”A împărtăși misiunea, într-adevăr, apropie păstorii și laicii, creează comuniune de intenții, arată complementaritatea diverselor carisme și, de aceea, trezește în toți dorința de a merge împreună”. În această privință, exemplul lui Isus este referința fundamentală, după cum arată și felul Sfântului apostol Paul de a vesti Evanghelia.

Vorbind, apoi, de formarea laicilor, considerată indispensabilă pentru a trăi coresponsabilitatea, papa a subliniat că ”formarea trebuie să fie orientată către misiune, nu doar către teorii, pentru că acestea ajung în ideologie. Este teribil, e o ciumă: ideologia în Biserică este o ciumă, iar pentru evitarea acesteia este necesar ca formarea să fie îndreptată către misiune”. Încă de la începutul pontificatului, papa a mărturisit că visează o Biserică misionară și că uneori îi vine în minte imaginea lui Isus care stă la ușă și bate din afară ca să intre. ”Dar, astăzi, drama Bisericii este că Isus continuă să bată la ușă, dar din interior, pentru ca să fie lăsat să iasă. De atât de multe ori Biserica sfârșește în acea Biserică prizonieră care nu-L lasă pe Domnul să iasă, îl ține ca pe o realitate proprie, dar Domnul a venit pentru misiune și ne vrea misionari”.

”Exigența punerii în valoare a laicilor”, a adăugat Sfântul Părinte, ”nu depinde de vreo noutate teologică și nici de cerințe funcționale din cauza scăderii numărului preoților, cu atât mai puțin se naște din revendicări de categorie, pentru a acorda o revanșă celui care a fost pus deoparte în trecut. Se întemeiază, mai degrabă, pe o corectă viziune a Bisericii: Biserica drept popor al lui Dumnezeu, din care laicii fac parte cu drepturi depline împreună cu preoții. Preoții nu sunt, de aceea, stăpânii: sunt slujitori, sunt păstori, dar nu stăpâni”. Altfel spus, e necesar să fie recuperată o ”ecleziologie integrală”, cum era în primele secole ”în care totul era unificat de apartenența la Cristos și de comuniunea supranaturală cu El și cu frații, depășind o viziune sociologică în care se face deosebire de clase și ranguri sociale și care, la urma urmei, se bazează pe ’puterea’ acordată fiecărei categorii. Accentul trebuie pus pe unitate, nu pe separare, nu pe deosebire”. În relatările despre primii martiri, a evidențiat papa în continuare, se găsesc deseori aceste mărturisiri simple de credință: ”Sunt creștin și de aceea nu pot să jertfesc idolilor”. Acești martiri, cum era sfântul episcop Policarp, de exemplu, nu spun ”Sunt episcop” sau ”Sunt laic”, sunt din Acțiunea catolică din Congregația mariană sau dintre focolarini, ci doar ”Sunt creștin”. ”Într-o lume care se secularizează din ce în ce mai mult”, a reliefat papa, ”ceea ce ne deosebește cu adevărat ca popor al lui Dumnezeu este credința în Cristos, nu starea de viață luată în sine. Suntem botezați, creștini, discipoli ai lui Isus. Toate celelalte sunt secundare”, inclusiv faptul de a fi preot, episcop sau cardinal.

”Apartenența comună la Cristos ne face pe toți frați”, a spus mai departe Sfântul Părinte, iar ”coresponsabilitatea trăită între laici și păstori va permite depășirea dihotomiilor, a temerilor și a neîncrederii reciproce. Este timpul ca păstorii și laicii să meargă împreună, în orice domeniu al vieții Bisericii, în orice parte a lumii. Credincioșii laici nu sunt oaspeți în Biserică, sunt acasă la ei, de aceea sunt chemați să aibă grijă de propria casă. Laicii, mai ales femeile, trebuie puși mai mult în valoare în competențele și darurile lor umane și spirituale pentru viața parohiilor și a diecezelor. Ei pot duce, prin limbajul lor cotidian, vestirea Evangheliei, angajându-se în diferite forme de predicare. Pot colabora cu preoții la educarea copiilor și a tinerilor, îi pot ajuta pe logodnici să se pregătească la căsătorie și să însoțească soții în viața conjugală și familială. Trebuie consultați întotdeauna când se pregătesc noi inițiative pastorale la orice nivel, local, național și universal. Trebuie să fie prezenți în oficiile diecezelor. Pot ajuta la însoțirea spirituală a celorlalți laici și să contribuie chiar la formarea seminariștilor și a persoanelor consacrate”. Papa adăugat în această ultimă privință că chiar și laicii pot fi ”directori spirituali”, spunând că aceasta este ”o carismă laicală”. În fine, ”împreună cu păstorii, ei trebuie să ducă mărturia creștină în mediile seculare: în domeniul muncii, culturii, politicii, artei și comunicațiilor sociale”.

La finalul discursului, papa a menționat cartea ”Meditații despre Biserică” a teologului francez Henri de Lubac pentru a atrage atenția asupra clericalismului, un pericol la care sunt expuși atât membrii clerului cât și credincioșii laici. ”Un preot, un episcop care cade în această atitudine face mult rău Bisericii”, a spus papa Francisc, ”dar e o boală molipsitoare. Chiar mai rău decât un preot sau un episcop care a căzut în clericalism sunt laicii clericalizați. Vă rog, sunt o ciumă în Biserică. Laicul este laic”.

Din România, au participat la lucrările simpozionului și la întâlnirea cu Sfântul Părinte, doi credincioșii laici - Ramona Dragoș, membru în Biroul pastoral al eparhiei greco-catolice de Oradea și în Comisia pentru pastorația tineretului a Conferinței episcopilor din România, și Eugen Ivuț, secretar episcopal - alături de episcopul Virgil Bercea al eparhiei greco-catolice de Oradea. La solicitarea redacției noastre, episcopul Virgil Bercea ne-a transmis o scurtă reflecție despre importanța acestui simpozion.