Pacea are nevoie de rugăciune, educație și acțiune: papa Francisc, la Forumul din Bahrain

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
4 noiembrie 2022 – Vatican News. Cu un amplu discurs despre fraternitatea umană și edificarea păcii, papa Francisc s-a adresat vineri, 4 noiembrie a.c., participanților la ceremonia de încheiere a Forumului din Bahrain pentru Dialogul dintre Răsărit și Apus privind Coexistența Umană, organizată la Awali, în Bahrain.

Pontiful a sosit joi pentru o călătorie apostolică de patru zile în această țară majoritar musulmană. Dacă agenda papală de vineri este marcată de mai multe întâlniri cu lideri musulmani și creștini, cea de sâmbătă este dedicată credincioșilor catolici din Bahrein, alături de care papa celebrează Sfânta Liturghie pe stadionul din Awali. Pontiful se întoarce duminică la Roma.

La ceremonia de încheiere a Forumului din Bahrain pentru Dialogul dintre Răsărit și Apus privind Coexistența Umană, desfășurată la Sakhir Royal Palace din Awali, au luat parte regele Hamad bin Isa bin Salman Al Khalifa, marele imam de Al-Azhar, Ahmed Al-Tayyeb, patriarhul ecumenic Bartolomeu și numeroase autorități religioase și civile.

Două mări, o unică familie umană
Remarcând în discursul său că numele țării-gazdă, Bahrain, înseamnă ”două mări”, papa a evidențiat că ”apele mării pun în contact țările și în comunicare popoarele, unificând popoare îndepărtate”.
Papa Francisc: ”Un proverb din vechime spune că marea unește ceea ce pământul desparte. Planeta noastră, Terra, privind-o de la înălțime, se prezintă ca o vastă mare albastră, care unește fluvii diverse. Din cer pare să ne amintească faptul că suntem o unică familie, nu insule, ci doar un mare arhipelag. Așa ne vrea Cel Preaînalt, iar această țară, un arhipelag de peste treizeci de insule, poate să simbolizeze bine această dorință”.

Cu toate acestea, a reluat papa Francisc, ”trăim vremuri în care umanitatea, mai conectată ca niciodată, rezultă a fi mai mult divizată decât unită”. Cele ”două mări”, de care amintește numele Bahrain, pot fi o referință la apele dulci ale izvoarelor submarine și la apele sărate ale Golfului. O imagine elocventă a omenirii de astăzi care, pe de o parte, ”cunoaște marea calmă și dulce a coexistenței comune, iar pe de alta, marea amară a indiferenței, îndurerată de ciocniri și agitată de vânturi de război, cu valurile ei distrugătoare din ce în ce mai frământate, care riscă să ne cuprindă pe toți. Din păcate, Răsăritul și Apusul se aseamănă tot mai mult cu două mări contrapuse. Noi, în schimb, suntem aici împreună pentru că intenționăm să navigăm în aceeași mare, alegând ruta întâlnirii în locul ciocnirii, calea dialogului indicată de acest Forum: Estul și Vestul pentru Coexistența Umană”.

Vorbind, apoi, de conflictele armate din trecutul apropiat și din prezent, papa a menționat ”gravele crize alimentare, ecologice și pandemice”, spunând că ”în grădina umanității, în loc de a avea grijă împreună, se joacă cu focul, cu rachete și bombe, cu arme care provoacă lacrimi și moarte, acoperind casa comună cu cenușă și ură”. Dar, ”într-o lume globalizată se merge înainte numai dacă se vâslește împreună, în timp ce, navigând singuri, se merge în derută”. De aceea, e necesar ca ”în furtuna conflictelor”, să se țină cont de Documentul de la Abu Dhabi despre Fraternitatea umană pentru pacea mondială și coexistența comună.
Papa Francisc: ”Suntem aici, oameni care cred în Dumnezeu și în frați, pentru a respinge gândirea izolatoare, acel mod de a vedea realitatea care ignoră marea unică a omenirii pentru a se focaliza numai asupra curentelor proprii. Ne dorim ca certurile dintre Orient și Occident să se liniștească pentru binele tuturor, fără a distrage atenția de la un alt abis în creștere constantă și dramatică, cel dintre Nordul și Sudul lumii. (...) Liderii religiilor nu pot să nu se angajeze și să nu dea un bun exemplu. Avem un rol specific, iar acest Forum ne oferă o nouă ocazie în această privință. Este îndatorirea noastră să încurajăm și să ajutăm omenirea, pe atât de interdependentă pe cât de deconectată, să navigheze împreună”.

Trei provocări: rugăciunea, educația și acțiunea
Pornind de la ”Documentul despre Fraternitatea umană” și de la ”Declarația din Regatul Bahrain”, papa a evidențiat trei provocări.

Prima dintre toate este ”rugăciunea, care atinge inima omului”, din convingerea că rugăciunea, deschiderii inimii în fața Celui Preaînalt este fundamentală pentru a ne purifica de egoism și de injustiție. ”Cine se roagă primește în inimă pacea și nu poate decât să devină mărturisitorul și mesagerul ei”. ”Omul religios, omul de pace este cel care, mergând împreună cu ceilalți pe pământ, îi invită cu blândețe și respect să-și înalțe privirea către Cer”. Dar pentru ca aceasta să cu putință, este necesară libertatea religioasă: ”orice constrângere este nedemnă de Cel Atotputernic, întrucât El nu a încredințat lumea unor sclavi, ci unor făpturi libere, pe care le respectă până la capăt”.

Dacă provocarea rugăciunii atinge inima, a doua, educația, ”privește esențial mintea omului”. ”Declarația din Regatul Bahrain” afirmă că ”ignoranța este dușmana păcii”, iar acolo ”unde lipsesc ocaziile de educație, crește extremismul și se înrădăcinează fundamentalismul”. Și dacă ignoranța este dușmana păcii, educația este prietena dezvoltării, cu condiția să fie o educație cu adevărat demnă de om, ființă dinamică și relațională”. În mod concret, papa a enumerat trei ”urgențe educative”: recunoașterea demnității femeii în spațiul public, tutelarea drepturilor fundamentale ale copiilor și educația în spiritul apartenenței civice.

Ultima din cele trei provocări subliniată de papa Francisc se referă la acțiune, care privește, practic, puterile omului. ”Atunci când se predică ura, violența și discordia”, se spune în Declarația din Bahrain, ”este profanat numele lui Dumnezeu”. ”Cine este religios respinge aceasta fără nicio justificare. Cu tărie, el spune NU la blestemul războiului și la uzul violenței. Traduce cu coerență, în practică, acești NU. Astfel, nu e îndeajuns a spune că religia este pașnică, e necesar a condamna și a izola pe cei violenți care abuzează de numele ei. Nu e suficient a se distanța de intoleranță și extremism, e necesar a acționa în sensul opus. De aceea”, după cum se spun în Documentul despre Fraternitatea umană, ”e necesar a întrerupe susținerea acordată mișcărilor teroriste prin furnizarea de bani, arme, planuri sau justificări și chiar vizibilitate mediatică, și a considera toate acestea drept crime internaționale care amenință securitatea și pacea mondială. E necesar a condamna un atare terorism în toate formele și manifestările lui”.

Adorarea lui Dumnezeu și iubirea de aproapele
”Omul religios, omul păcii”, a spus papa la finalul discursului, ”se împotrivește, de asemenea, la cursa înarmărilor, la afacerile războiului și la piața morții. Nu urmează alianțele făcute împotriva cuiva, ci căile de întâlnire cu toți; fără a ceda la forme de relativism sau de sincretism, el urmărește o singură cale: fraternitatea, dialogul și pacea”.
Papa Francisc: ”Să parcurgem, dragi prieteni, această cale, lărgind inima în fața fratelui și înaintând în parcursul de cunoaștere reciprocă. Să stabilim între noi legături mai puternice, fără prefăcătorie și fără teamă, în numele Creatorului care ne-a pus împreună în lume drept custozi ai fraților și surorilor. Și dacă diferiți puternici ai lumii negociază între ei pentru interese, bani și strategii de putere, să dovedim că o altă cale de întâlnire este posibilă. Posibilă și necesară, pentru că forța, armele și banii nu vor colora niciodată cu pace viitorul. Să ne întâlnim, așadar, pentru binele omului și în numele Celui care îl iubește pe om, al cărui Nume este Pace. Să promovăm inițiative concrete pentru ca drumul marilor religii să fie întotdeauna mai concret și constant, să fie o conștiință de pace pentru lume. Și aici, adresez tuturor apelul meu stăruitor pentru ca să se pună capăt războiului în Ucraina și să se lanseze serioase negocieri de pace. (...) Făcând astfel, vom atrage asupra lumii binecuvântarea Celui Preaînalt. El să lumineze pașii noștri și să unească inimile noastre, mințile noastre și puterile noastre (cf. Mc 12,30) pentru ca la adorația lui Dumnezeu să corespundă iubirea concretă și fraternă a aproapelui ca să fim împreună profeți de coexistență, artizani de unitate și constructori ai păcii”.

***
Tot vineri, la ora locală 16.00, papa are o întâlnire privată cu marele imam de Al-Azhar, la reședința papală din apropiere de Sakhir Royal Palace și, succesiv, cu membrii Consiliului Musulman al Înțelepților. Ultimul eveniment din agenda de vineri a călătoriei în Bahrain este Întâlnirea ecumenică pentru pace, la care participă diverși lideri creștini, organizată în cursul serii în catedrala catolică ”Doamna Noastră a Arabiei” din Awali.

Sâmbătă papa celebrează Sfânta Liturghie pe stadionul din Awali și are o întâlnire cu tinerii la școala ”Preasfânta Inimă a lui Isus” din același oraș. Duminică papa merge la Manama pentru o Întâlnire religioasă, cu rugăciunea ”Îngerul Domnului”, la biserica ”Preasfânta Inimă a lui Isus”. Pontiful se întoarce duminică la Roma, unde sosirea este programată în jurul orei 17.00.