Să ajungem curând la o dată comună a Paștelui: papa Francisc, patriarhului Mar Awa al III-lea

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
21 noiembrie 2022 – Vatican News. ”Vă mulțumesc, Sanctitatea Voastră, pentru că ați dat glas dorinței de a găsi o dată comună în care creștinii să celebreze Paștele împreună”. Se apropie Nașterea Domnului, desigur, dar papa Francisc a îndreptat privirea către sărbătoarea fundamentală a credinței creștine, Învierea Domnului și Mântuitorului Nostru Isus Cristos, primindu-l în audiență, sâmbătă, 19 noiembrie 2022, pe catholicosul-patriarh al Bisericii Asiriene a Răsăritului, Beatitudinea Sa Mar Awa al III-lea, întâistătătorul unei Biserici de tradiție nestoriană. Desprinsă de ansamblul Bisericii în urma Conciliului Ecumenic de la Efes (431), Biserica Asiriană a Răsăritului este cuprinsă, deseori, printre Bisericile ortodoxe răsăritene, deși nu face parte din acestea, deosebindu-se prin doctrina cristologică.

Papa a scos în evidență faptul că este prima vizită pe care oaspetele său o efectuează în Vatican în calitate de catholicos-patriarh al venerabilei Biserici Asiriene a Răsăritului, cu toate că, a amintit el, pentru Mar Awa al III-lea Roma nu este străină, aici el făcându-și studiile. Parafrazându-l pe apostolul Paul, papa i-a spus patriarhului că la Roma el ”nu este străin, nici oaspete, ci concetățean” (cf. Ef 2,19), mai mult, ”un frate iubit, având temelia comună a apostolilor și a profeților și, mai ales, a pietrei unghiulare care este Cristos Isus, Domnul nostru și Dumnezeul nostru” (ibid., v.20).

Pontiful a remarcat, printre altele, legăturile stabilite în ultimele decenii între Biserica Romei și Biserica Asiriană a Răsăritului, la care a avut o contribuție decisivă regretatul Mar Dinkha al IV-lea, prin ”Declarația cristologică comună” semnată alături de papa Ioan Paul al II-lea în 1994, prin care s-a pus capăt unei controverse doctrinare de 1.500 de ani referitoare la Conciliul din Efes. Relațiile bilaterale au fost continuate, de asemenea, cu Mar Gewargis al III-lea și cu actualul catholicos-patriarh, despre care pontiful a menționat ”îmbrățișarea călduroasă de la Irbil” din timpul călătoriei sale apostolice în Irak. Nu mai puțin importantă, a reliefat Succesorul lui Petru, a fost contribuția membrilor acestei Biserici la lucrările Comisiei mixte pentru dialogul teologic dintre Biserica Catolică și Biserica Asiriană a Răsăritului, care a permis, printre altele, ”admiterea reciprocă la Euharistie, în anumite circumstanțe” a respectivilor credincioși. Altfel spus, există un adevărat ”ecumenism pastoral” între cele două Biserici ”care este calea naturală a deplinei unități”.

Sfântul Părinte și-a exprimat, în continuare, aprecierea pentru conținutul noului document pe care Biserica Asiriană a Răsăritului îl pregătește în aceste timpuri cu ”imaginile Bisericii în tradiția patristică siriacă și latină”. În același timp, a continuat papa, ”este important ca, pe drumul ecumenic, să ne apropiem din ce în ce mai mult nu doar întorcându-ne la rădăcinile comune, dar și vestind împreună lumii de astăzi, prin mărturia vieții și prin cuvinte de viață, taina de iubire a lui Cristos și a miresei sale, Biserica”.

Vorbind, apoi, de tradiția siriacă a sinodalității, papa a adăugat un paragraf semnificativ referitor la o eventuală dată comună a Paștelui:
Papa Francisc: ”Vă mulțumesc, în această privință, Sanctitatea Voastră, pentru că ați dat glas dorinței de a găsi o dată comună în care creștinii să celebreze Paștele împreună. În acest sens, aș vrea să spun, să reiterez, ceea ce spunea Sfântul Paul al VI-lea: noi suntem gata să acceptăm orice propunere care este luată împreună. 2025 este un an important: se va celebra împreună aniversarea primului Conciliu Ecumenic, de la Niceea, dar este important și pentru că vom celebra Paștele la aceeași dată. Așadar, să avem curajul de a pune capăt acestei dezbinări, care uneori este de râs: Cristos al tău când învie? Semnalul de dat este acesta: un singur Cristos pentru noi toți. Să fim curajoși și să căutăm împreună. Eu sunt dispus - dar nu eu, ci Biserica catolică - să urmăm ceea ce spunea Sfântul Paul al VI-lea. Puneți-vă de acord, iar noi vom merge acolo unde spuneți voi”.

La încheierea discursului său, papa Francisc a menționat că donează catholicosului-patriarh asirian o relicvă a Sfântului Apostol Toma, ”cel care a atins cu mâna rănile Domnului”, și a încheiat discursul împărtășind ceea ce a numit ”un vis”: ”separarea de iubita Biserică Asiriană a Răsăritului, prima care durează de multă vreme în istoria Bisericii, să devină, în același timp, cu ajutorul lui Dumnezeu, prima care să fie soluționată”. Sfântul apostol Toma, a fost invocația finală a papei, ”să grăbească vindecarea completă a rănilor noastre din trecut pentru ca să-L putem recunoaște cât mai devreme, în jurul aceluiași altar euharistic, pe Răstignitul Înviat și să-i putem spune împreună: Domnul meu și Dumnezeul meu! (In 20,28)”.