Botezul și misiunea, cele două chei conciliare ale constituției „Praedicate Evangelium”
Cetatea Vaticanului – A. Martinas
Vatican News – 21 martie 2022. Scrie Andrea Tornielli: “Constituția apostolică ‘Praedicate Evangelium’ asupra Curiei Romane, publicată sâmbătă, 19 martie, sistematizează un parcurs de reforme care a luat naștere în urma discuțiilor din 2013, înainte de conclav, și care a fost deja implementat în mare parte, în ultimii nouă ani.
Este un text care aprofundează și eficientizează orientările Conciliului Ecumenic Vatican al II-lea, care a avut ca scop inițial tocmai răspunsul la marea întrebare despre cum să se vestească Evanghelia într-un timp de schimbare care se va dovedi mai târziu a fi - așa cum subliniază adesea papa Francisc - o schimbare de epocă. Unificarea în cadrul unui singur dicaster condus direct de Papă a vechii și structuratei Congregații pentru Evanghelizarea Popoarelor și a foarte recentului Consiliu Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări indică prioritatea acordată evanghelizării, exprimată în document încă din titlu. Cum putem mărturisi frumusețea credinței creștine noilor generații care nu vorbesc sau nu înțeleg vechile limbaje? Cum ne putem asigura ca Evanghelia să fie, din nou, ferment pentru aluatul societăților care au fost cândva creștine dar și plămadă pentru societățile care nu-l cunosc încă pe Isus Cristos?
Biserica care devine dialog pentru a evangheliza a fost leitmotivul ultimelor pontificate, iar acum acest aspect este accentuat și în structura Curiei Romane. Curia nu este un organism de sine stătător, o “putere” de guvernare asupra Bisericilor locale, ci o structură în slujba ministerului Episcopului Romei, care acționează în numele și la indicațiile sale, exercitând o misiune "vicarială" față de cea a Vicarului lui Cristos.
Un al doilea element semnificativ al noii constituții este dezvoltarea unui dorit prezent în textele conciliare cu privire la rolul laicilor. Papa Francisc amintește în preambul că „Papa, episcopii și ceilalți slujitori hirotoniți nu sunt singurii evanghelizatori în Biserică... Fiecare creștin, în virtutea Botezului, este un discipol misionar în măsura în care a întâlnit iubirea lui Dumnezeu în Cristos Isus”. De aici și implicarea laicilor și a femeilor în rolurile de guvernare și responsabilitate. Dacă „orice credincios” poate conduce un departament sau un organism curial, „având în vedere competența, capacitatea de guvernare și rolul lor specific”, aceasta se datorează faptului că fiecare instituție a Curiei acționează în virtutea puterii care i-a fost încredințată de către Papă. Acest pasaj, care este deja în curs de desfășurare, face parte din teologia conciliului, despre laici.
Declarația conținută în noua constituție apostolică arată clar că un prefect sau un secretar de departament care sunt episcopi nu au autoritate ca atare, ci doar în măsura în care exercită autoritatea care le-a fost conferită de către Episcopul Romei. Iar această autoritate, în cadrul Curiei Romane, este aceeași, indiferent dacă este primită de un episcop, un preot, un călugăr, un laic sau o laică. Se elimină astfel precizarea cuprinsă la numărul 7 din constituția apostolică „Pastor Bonus”, ultima reformă structurală a Curiei Romane realizată în timpul pontificatului sfântului Ioan Paul al II-lea, care prevedea că „chestiunile care necesită exercitarea puterii de guvernare trebuie rezervate celor care au primit sacramentul Ordinelor Sfinte”.
În acest fel, ceea ce a fost stabilit de Conciliu este pe deplin realizat și a fost deja încorporat în dreptul canonic, care recunoaște că, în virtutea botezului, între toți credincioșii „există o adevărată egalitate în demnitate și în acțiune”.
