Papa Francisc: Să ne rugăm în tăcere pentru Ucraina

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 13 februarie 2022. Diplomația depune eforturi pentru a evita o confruntare armată, dar până acum nu s-a înregistrat niciun progres în contactele dintre Biden și Putin. Pentru Kiev, alarmismul american nu face decât să provoace panică.

„Veștile care sosesc din Ucraina sunt îngrijorătoare; le încredințez mijlocirii Sfintei Fecioare Maria și conștiinței liderilor politici, astfel încât să se facă toate eforturile pentru pace. Să ne rugăm în tăcere".  Astfel a evidențiat Sfântul Părinte la finalul rugăciunii antifonului marian „Îngerul Domnului”, de duminică, 13 februarie a.c., din Piața San Pietro.

Pontiful a revenit asupra actualei crize din țara est-europeană, exprimându-și îngrijorarea  față de o situație care riscă să se înrăutățească tot mai mult.

Conversația dintre Biden și Putin

Activitatea diplomatică intensă, precum și convorbirile telefonice la nivel înalt între liderii occidentali și Moscova, nu au reușit să reducă nivelul de risc al unei iminente invazii în Ucraina, de către Rusia – care denunță „isteria” Statelor Unite care – așa cum a făcut președintele Joe Biden într-o convorbire telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin – îi amenință pe ruși cu „repercusiuni grave și rapide” în cazul unui atac. Cu toate acestea, Biden și Putin au garantat, de asemenea, că își vor continua contactele și vor rămâne angajați pe calea diplomație.

Avertismentele lui Blinken

În cadrul unei întâlniri cu ministrul rus de externe, Lavrov, secretarul de stat american Blinken i-a avertizat pe ruși cu privire la un „răspuns transatlantic hotărât și masiv” în cazul unei noi agresiuni rusești. Blinken a repetat aceleași amenințări la încheierea unui summit trilateral cu omologii săi din Japonia și Coreea de Sud: în cazul unei invazii, răspunsul va fi rapid, unit și dur. De asemenea, secretarul de stat a avertizat că Moscova ar putea folosi o provocare sau un incident prefabricat pentru a justifica o agresiune împotriva Kievului.

Manevrele Rusiei și ale Statelor Unite ale Americii

Între timp, Kremlinul continuă să își adune trupele, în număr de peste 100.000, în apropierea frontierei și a lansat manevre militare în Marea Neagră și în Belarus, în timp ce Statele Unite au retras aproape toate forțele militare prezente în Ucraina și au întărit frontul polonez prin trimiterea de noi trupe. Între timp, Washingtonul a negat prezența unuia dintre submarinele sale în apele teritoriale rusești, după cum se afirmă într-un raport al Rusiei.  

Cea mai periculoasă criză de la Războiul Rece încoace

Pentru mulți observatori, aceasta este cea mai periculoasă criză din Europa de la sfârșitul Războiului Rece încoace. Rușii cer din nou oprirea a ceea ce ei descriu ca fiind „expansiunea NATO”, precum și sistarea sprijinului occidental în favoarea Ucrainei, pe care Moscova nu a încetat niciodată să o considere ca făcând parte din sfera sa de influență.

În ultima sa convorbire telefonică cu omologul său francez Macron, președintele rus Putin a criticat furnizarea de arme Kievului, definind-o ca fiind o posibilă condiție pentru „acțiuni agresive ale forțelor ucrainene” în zona estică, unde Rusia îi susține pe separatiștii înarmați, zonă din care OSCE își evacuează toți observatorii. Evacuarea continuă și din partea mai multor țări, care își recheamă conaționalii din Ucraina, așa cum face și Moscova, care și-a retras o parte din personalul diplomatic. De asemenea, pe lângă Statele Unite, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Norvegia, Australia, Japonia și Israel, și alte țări își recheamă conaționalii, precum țările din Golful Persic, inclusiv Arabia Saudită, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, deoarece, potrivit avertizărilor Statelor Unite, ofensiva rusă ar putea începe în orice moment și fără avertisment.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, pentru care „declarațiile alarmiste ale americanilor nu ajută și nu fac decât să provoace panică”, a minimalizat tonul.