Dialog, educație și muncă: Mesajul papei Francisc la Ziua mondială a păcii 2022

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
21 decembrie 2021 – Vatican News. A fost prezentat marți, 21 decembrie 2021, la Sala de Presă a Sfântului Scaun, Mesajul papei Francisc la Ziua mondială a păcii 2022, pe tema ”Dialogul dintre generații, educație și muncă: instrumente pentru edificarea unei păci durabile”.

Au luat cuvântul cardinalul Peter Turkson, prefect al Departamentului pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, sora Alessandra Smerilli, secretar interimar al departamentului, pr. FabioBaggio, sub-secretar al Secției Migranți și Refugiați a departamentului, și dr. Aboubakar Soumahoro, președintele Ligii Zilierilor și purtător de cuvânt al asociației Invizibilii în Mișcare.

Ajunsă la cea de-a 55-a ediție anuală, Ziua Mondială a Păcii se marchează în Biserica Catolică pe 1 ianuarie ca ocazie pastorală de reflecție și rugăciune pentru pace. Ziua Mondială a Păcii a fost înființată de Sfântul Paul al VI-lea în 8 decembrie 1967 și a fost marcată pentru prima dată de același pontif la încheierea Octavei Nașterii Domnului, ”Principele Păcii”, pe 1 ianuarie 1968, pentru a îndemna întreaga comunitate creștină și toți oamenii de bunăvoință la reflecție și rugăciune pentru pace. Inițiativa este însoțită, prin tradiție, de un Mesaj special al papei, mesaj care acum a fost publicat în limbile portugheză, rusă, germană, italiană, franceză, engleză, polonă și spaniolă.

Pentru Ziua mondială a păcii 2022, papa Francisc a ales ca temă generală, după cum s-a spus, ”Dialogul dintre generații, educația și munca: instrumente pentru edificarea unei păci durabile”.

Mesajul papei începe cu versul biblic în care profetul Isaia exclamă: ”Cât sunt de plăcute pe munţi picioarele celui care aduce vestea cea bună, care anunţă pacea (52,7). ”Cuvintele profetului Isaia”, se citește în mesaj, ”exprimă consolarea, suspinul de ușurare a unui popor exilat, epuizat din cauza violențelor și a asupririlor, expus la umilire și moarte. Asupra acestui fapt, profetul Baruh se întreba: «De ce ești în țara străinilor? Ai îmbătrânit într-o altă țară! Ai fost întinat cu cei morți și ai fost numărat cu cei din locuința morților» (3,10-11). Pentru acești oameni, venirea mesagerului păcii însemna speranța unei renașteri din ruinele istoriei, începutul unui viitor luminos”.

”Chiar și în timpurile de astăzi, drumul păcii, pe care Sfântul Paul al VI-lea l-a numit cu noul nume de dezvoltare integrală (scrisoarea enciclică Populorum progressio, 76), rămâne din nefericire departe de viața reală a multor bărbați și femei și, prin urmare, a familiei umane, care este de acum cu totul interconectată. În ciuda multiplelor eforturi îndreptate către dialogul constructiv dintre națiuni, se amplifică zăngănitul asurzitor al războaielor și conflictelor, în timp ce înaintează maladii de proporții pandemice, se înrăutățesc efectele schimbării climatice și degradării mediului, se agravează drama foamei și a setei și continuă să domine un model economic bazat pe individualism mai mult decât pe împărtășirea solidară. Ca în timpul profeților de odinioară, chiar și astăzi strigătul săracilor și al pământului (enc. Laudato si, 49) nu încetează să se înalțe ca să implore dreptate și pace. În orice epocă, pacea este un dar de sus și totodată un rod al unei angajări împărtășite. Există, într-adevăr, o arhitectură a păcii în care intervin diversele instituții ale societății, după cum există un artizanat al păcii care implică pe fiecare dintre noi în prima persoană (enc. Fratelli tutti, 231). Toți pot colabora la edificarea unei lumi mai pașnice, pornind de la propria inimă și de la relațiile din familie, din societate și cu mediul, până la raporturile dintre popoare și dintre State”.

Papa propune în mesajul său ”trei căi pentru construcția unei păci durabile. Mai întâi de toate, dialogul dintre generații, ca bază pentru realizarea de proiecte împărtășite. În al doilea rând, educația ca factor de libertate, responsabilitate și dezvoltare. În fine, munca pentru o realizare deplină a demnității umane. Este vorba de trei elemente la care nu se poate renunța pentru a da viață unui pact social (Fratelli tutti, 218), fără de care orice proiect de pace se dovedește a fi lipsit de consistență”.