Căutare

Angelus, cu refugiații din Lesbos. Papa: Fecioara Maria să ne deschidă ochii la suferințele fraților

”Ochii copiilor, inocența și viitorul omenirii, ne întreabă: Ce fel de lume vreți să ne dați?”. Duminică, 5 decembrie 2021, papa Francisc a făcut o vizită în cursul dimineții la refugiații de pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia (2-6 decembrie 2021). Papa a condus rugăciunea ”Angelus” și a pledat pentru o mai mare angajare a Comunității internaționale în favoarea migranților pornind de la ochii copiilor.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
5 decembrie 2021 – Vatican News
. ”Să ne rugăm Fecioarei Maria ca să ne deschidă ochii la suferințele fraților”, a spus papa Francisc la rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată duminică, 5 decembrie 2021, în Centrul de Primire și Identificare a refugiaților de pe Insula Lesbos, în Grecia. Papa a ajuns din Cipru în Grecia sâmbătă, 4 decembrie a.c., și rămâne până luni, 6 decembrie a.c., având o agendă foarte densă de vizite, discursuri și întâlniri.

Agenda de duminică a călătoriei apostolice în Grecia

Agenda de duminică a vizitei papei Francisc în Grecia a început cu o vizită pe insula Lesbos, pontiful ajungând cu avionul la Mytilene în jurul orei 10.00. Papa a fost întâmpinat de președinta Greciei, dna. Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților. Este vorba, practic, de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016. Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane.

La întâlnirea cu Sfântul Părinte au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor. La finalul întâlnirii, papa a recitat rugăciunea ”Îngerul Domnului” și a vizitat câteva locuințe ale refugiaților, salutând mai multe familii.

Discursul papei Francisc în fața refugiaților din Lesbos

”Să ne rugăm acum Fecioarei Maria ca să ne deschidă ochii la suferințele fraților”, a spus papa la finalul amplului său discurs. ”Ea a început în grabă călătoria către vara ei, Elisabeta, care era însărcinată. Câte mame însărcinate au găsit în grabă și în călătorie moartea în timp ce purtau în sânul lor viața! Maica lui Dumnezeu să ne ajute să avem o privire maternă, care vede în oameni fii ai lui Dumnezeu, surori și frați de primit, ocrotit, promovat și integrat. Și să iubim cu blândețe. Cea Toată Sfântă să ne învețe să punem realitatea omului mai presus de idei și de ideologii – da, realitatea mai înainte de idei și de ideologii – și să facem primim pași repezi mergând în întâmpinarea celui care suferă”.

După ce a mulțumit președintei Greciei pentru cuvântul de salut și pentru prezență, papa a spus refugiaților:
Papa Francisc: ”Surori, frați, sunt din nou aici ca să vă întâlnesc. Sunt aici ca să vă spun că vă sunt aproape, dar să o spun din inimă. Sunt aici ca să văd chipurile voastre, ca să mă uit în ochii voștri. Ochi plini de frică și de așteptare, ochi care au văzut violența și sărăcia, ochi brăzdați de prea multe lacrimi. Patriarhul ecumenic, dragul frate Bartolomeu, acum cinci ani, pe această insulă, spunea un lucru care m-a impresionat: «Cel care se teme de voi nu s-a uitat în ochii voștri. Cine se teme de voi nu a văzut fețele voastre. Cine se teme de voi nu-i vede pe copiii voștri. Uită că demnitatea și libertatea stau mai presus de frică și de dezbinare. Uită că migrația nu e o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei. E o problemă a lumii”.

Migrațiile, o criză umanitară globală

Papa a vorbit mai departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile. Și totuși, sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase”.
Papa Francisc: ”Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”.

”În această duminică”, a reluat papa, ”mă rog înaintea lui Dumnezeu să ne trezească din uitarea celui care suferă, să ne scuture de individualismul care exclude, să trezească inimile surde la necesitățile aproapelui. Și mă rog înaintea omului, a fiecărui om: să depășim paralizia fricii, indiferența care ucide, dezinteresul cinic care, cu mănuși de catifea, condamnă la moarte pe cel care stă la margine. Să contrastăm la rădăcină gândirea dominantă, cea care se învârte în jurul propriului eu, al egoismului personal și al egoismului național, care devin măsură și criteriu a toate”.

După cinci ani, nu s-au schimbat multe

Amintind de vizita efectuată în același loc acum cinci ani, împreună cu patriarhul ecumenic Bartolomeu și cu arhiepiscopul Ieronymos, papa a spus că ”după tot acest timp, constatăm că în privința chestiunii migratorii puține lucruri s-au schimbat”. A mulțumit celor care au făcut multe în acest răstimp, de la autorități la voluntari, dar ”trebuie să admitem cu amărăciune că această țară, ca și altele, este încă în strâmtorare și că în Europa sunt unii care persistă în a trata problema ca pe o afacere care nu-i privește. Acest lucru este tragic”.
Papa Francisc: ”E trist să auzi că se propune, ca soluții, folosirea de fonduri comune pentru a construi ziduri, pentru a construi sârme ghimpate. Suntem în epoca zidurilor, a sârmelor ghimpate. Desigur, se înțeleg temerile și nesiguranța, dificultățile și pericolele. Se simte oboseală și frustrare, acutizate de criza economică și pandemică, dar problemele nu se rezolvă și nici conviețuirea nu se ameliorează ridicând bariere”.

În diverse societăți, a spus papa mai departe, există un curent care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.
Papa Francisc: ”E ușor a atrage după sine opinia publică instilând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”.

Să ne rușinăm în fața copiilor refugiați

În acest sens, primul punct de plecare, a spus papa în continuarea discursului său de la Lesbos, îl reprezintă ochii copiilor.
Papa Francisc: ”Să aflăm curajul de a ne rușina în fața lor, care sunt inocenți și sunt viitorul. Ei interpelează conștiințele noastre și ne întreabă: Ce fel de lume vreți să ne dați? Să nu fugim în grabă din fața imaginilor crunte cu trupurile lor mici întinse fără viață pe plaje. Mediterana, care vreme de milenii a unit popoare diverse și țări îndepărtate, este pe punctul de a deveni un cimitir rece fără pietre de mormânt. Acest mare bazin de apă, leagănul atâtor civilizații, pare acum un luciu de moarte. Să nu lăsăm ca mare nostrum [marea noastră] să se schimbe într-o dezolantă mare mortuum [marea morților], ca acest loc de întâlnire să devină teatru de ciocnire! Să nu permitem ca marea amintirilor să devină marea uitării. Frați, surori, vă rog, să oprim acest naufragiu de civilizație!

Gratitudine față de poporul Greciei

Papa a mulțumit poporului grec pentru primirea refugiaților, o primire care, de multe ori, ”devine o problemă, pentru că, de multe ori, nu găsește căi de ieșire pentru oameni, ca să plece în altă parte. Vă mulțumesc, frați și surori greci, pentru această generozitate!”. Ospitalitatea oferită de poporul grec are, însă, o bază creștină: 
Papa Francisc: ”Pe țărmurile acestei mări, Dumnezeu s-a făcut om. Cuvântul său a reverberat, ducând vestea lui Dumnezeu, care este Tată și Călăuză a tuturor oamenilor. El ne iubește ca fii și ne vrea frați. În schimb, Dumnezeu este ofensat când este disprețuit omul, creat după chipul său, lăsându-l în voia valurilor, în vâltoarea indiferenței, uneori justificată chiar în numele unor presupuse valori creștine. Credința cere, schimb, compasiune și milostivire. (...) Îndeamnă la ospitalitate, la acea filoxenia care a îmbibat cultura clasică, găsind apoi în Isus propria manifestare definitivă, mai ales în parabola Bunului Samaritean (cf. Luca 10,29-37) și în cuvintele capitolului 25 din Evanghelia după Matei (cf. vv. 31-46). Toate acestea nu sunt ideologie religioasă, sunt rădăcini creștine concrete. Isus spune solemn că este acolo, în cel străin, în refugiat, în cel fără haine și flămând. Iar programul creștin constă în a se găsi acolo unde se găsește Isus. Da, pentru că programul creștin, a scris papa Benedict, «este o inimă care vede» (enc. Deus caritas est, 31)”.

La finalul întâlnirii de duminică, pe Insula Lesbos, papa Francisc, înainte de a vizita mai multe familii în locuințele lor din tabăra de refugiați, a condus rugăciunea ”Îngerul Domnului” și a invocat binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

Agenda papei de duminică și luni

Agenda de duminică a călătoriei apostolice în Grecia continuă cu Sfânta Liturghie pe care papa Francisc o prezidează în cursul serii, după intrarea noastră în emisie, alături de Comunitatea catolică din Grecia. Succesiv, papa primește la sediul nunțiaturii apostolice vizita de curtoazie a arhiepiscopului ortodox al Atenei Ieronymos al II-lea. Luni, 6 decembrie a.c., Sfântul Părinte are o întâlnire, în cursul dimineții, cu tinerii la Școala ”Sfântul Dionis” din Atena, iar la 11.30 se întoarce cu avionul la Roma.

05 decembrie 2021, 12:33