Dante Alighieri (1265, Firenze - 1321, Ravenna) Dante Alighieri (1265, Firenze - 1321, Ravenna)  

Papa Francisc: Dante, profet al speranţei şi poet al îndurării

În Scrisoarea apostolică "Candor lucis aeternae", publicată joi, 25 martie a.c., papa Francisc aminteşte de împlinirea a şapte secole de la moartea lui Dante Alighieri, subliniind relevanţa, perenitatea şi profunzimea credinţei operei "Divina Comedie".

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

25 martie 2021 – Vatican News. La 700 de ani de la moartea sa, la Ravenna, în 1321, într-un exil dureros care l-a ţinut departe de mult iubita Florenţa, Dante continuă să ne vorbească. El vorbeşte bărbaţilor şi femeilor din zilele noastre şi ne cere nu doar să-l citim şi să-l studiem, ci mai ales să-l ascultăm, să-l imităm în parcursul său spre fericire, reprezentată de iubirea infinită şi eternă a lui Dumnezeu.

Scrisoarea apostolică "Candor lucis aeternae" (Splendoarea vieţii veşnice) este publicată la 25 martie, în solemnitatea Buna-Vestire. Data nu este întâmplătoare: misterul Întrupării, izvorât din acel "Iată-mă" al Fecioarei Maria este de fapt "adevăratul centru de inspiraţie şi nucleul esenţial al întregii opere 'Divina Comedie', care realizează "divinizarea" sau "schimbul prodigios" dintre Dumnezeu care intră în istorie întrupându-se şi umanitate care este "asumată în Dumnezeu, în care află adevărata fericire" – explică pontiful în Scrisoarea apostolică "Candor lucis aeternae".

Împărţită în nouă paragrafe, Scrisoarea apostolică se deschide cu un scurt excursus al papei Francisc privind reflecţiile diferiţilor pontifi despre Dante. Apoi, Sfântul Părinte se opreşte asupra vieţii poetului Alighieri, definind-o "paradigma condiţiei umane", subliniind "relevanţa şi perenitatea" operei sale. Într-adevăr, este "o parte integrantă a culturii noastre" şi ne trimite la rădăcinile creştine ale Europei şi Occidentului – scrie papa Francisc, evidenţiind că opera poetului Dante Alighieri reprezintă patrimoniul idealurilor şi valorilor propuse astăzi de Biserică şi de societatea civilă ca bază a coexistenţei umane pentru  a putea şi a trebui să ne recunoaştem ca fraţi.

Pontiful evidenţiază că există două axe principale ale operei "Divina Comedie" şi anume "dorinţa", inerentă sufletului omenesc, şi "fericirea", dată de viziunea Iubirii care este Dumnezeu. De aceea, Dante este un "profet al speranţei": pentru că prin opera sa încurajează omenirea să se elibereze de "pădurea întunecată" a păcatului pentru a găsi "calea cea bună" şi a ajunge astfel la "plinătatea vieţii în istorie" şi la  "fericirea eternă în Dumnezeu". Calea indicată de Dante – scrie pontiful – este un autentic "pelerinaj", fiind o cale realistă şi posibilă pentru toţi, deoarece "milostivirea lui Dumnezeu oferă întotdeauna posibilitatea schimbării şi a convertirii".

De asemenea, Scrisoarea apostolică acordă relevanţă şi celor trei figuri feminine ale "Divinei Comedii": Maria, Maica Domnului, emblemă a carităţii; Beatrice, simbol al speranţei, şi Sfânta Lucia, imagine a credinţei. Aceste trei femei, care amintesc cele trei virtuţi teologale, îl însoţesc pe Dante în diferite faze ale rătăcirilor sale, demonstrând faptul că "nu ne putem salva de unii singuri", ci avem nevoie de ajutorul celor care "ne pot susţine şi îndruma cu înţelepciune şi prudenţă" . De fapt, iubirea divină pune în mişcare cele trei femei –  Fecioara Maria, Beatrice şi Lucia – fiind  "singura sursă care ne poate da mântuire" şi "reînnoirea vieţii şi a fericirii".

Pontiful dedică un paragraf al Scrisorii apostolice sfântului Francisc care, în opera lui Dante, este descris ca "trandafirul alb al Fericiţilor". Între Sărăcuţul din Assisi şi Poetul Suprem, papa vede "o armonie profundă": de fapt, ambii se adresau poporului, "mergând printre oameni", iar Dante a ales să nu folosească latina, ci limba poporului, "limba tuturor".
Mai mult, ambii sunt deschişi către "frumuseţea şi valoarea" creaţiei, oglindă a Creatorului ei. Artist genial al cărui umanism este "încă valabil şi actual", Alighieri este şi el "un precursor al culturii noastre de tip multimediatic", deoarece în opera sa  "cuvintele şi imaginile, simbolurile şi sunetele" se îmbină pentru a forma "un singur mesaj" – se spune în Mesajul papei Francisc prilejuit de împlinirea a şapte secole de la moartea lui Dante Alighieri.

Apoi, felicitându-i  pe profesorii care reuşesc să "comunice cu pasiune mesajul lui Dante şi tezaurul cultural, religios şi moral" al operei sale, papa Francisc solicită însă ca acest "patrimoniu" să nu rămână închis în sălile de clasă din şcoli şi universităţi, ci să fie făcut cunoscut şi răspândit datorită implicării comunităţilor creştine şi al asociaţiilor culturale. Şi artiştii sunt chemaţi în cauză: papa Francisc îi încurajează să "dea formă poeziei lui Dante de-a lungul căii frumuseţii", astfel încât să răspândească "mesaje de pace, libertate şi fraternitate". O sarcină foarte importantă în acest moment istoric marcat de umbre, degradare şi lipsă de încredere în viitor – subliniază pontiful.

Poetul Suprem – se spune în încheierea Scrisorii Apostolice "Candor lucis aeternae" – ne poate ajuta "astfel încât să avansăm cu seninătate şi curaj în pelerinajul vieţii şi al credinţei, până când inima noastră va găsi adevărata pace şi adevărata bucurie", adică "iubirea care mişcă soarele şi celelalte stele".



25 martie 2021, 12:09