Tineri, porniți în căutarea moștenirii voastre: papa Francisc, la 1600 de ani de la moartea Sf. Ieronim
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
30 septembrie 2020 – Vatican News. Exemplul Sfântului Ieronim rămâne de mare actualitate pentru noi, creștini ai secolului XXI: afirmă papa Francisc în scrisoarea apostolică ”Scripturae Sacrae Affectus” dedicată Sfântului Ieronim, preot, învățător al Bisericii, unul dintre cei mai mari Sfinți Părinți ai Bisericii (cc. 347-420). Scrisoarea apostolică este prilejuită de împlinirea a 1600 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ieronim.
Afecțiunea sa pentru Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-a tradus în limba latină din limbile antichității, constituie principala moștenire pe care a lăsat-o Bisericii, o moștenire care nu poate fi desprinsă de viața și lucrările sale: evidențiază papa în scrisoarea apostolică dedicată Sfântului Ieronim, pe care îl numește ”neobosit cercetător, traducător, exeget, cunoscător adânc și divulgator pasionat al Sfintei Scripturi, interpret fin al textelor biblice, apărător înflăcărat și, uneori, impetuos al adevărului creștin, ascet și eremit intransigent”, dar și expert în călăuzire spirituală, căutat și urmat cu avânt de oameni din orice domeniu al societății.
Pontiful evidențiază pe larg parcursul vieții Sfântului Ieronim, de la educația creștină solidă și înclinația spre studiu, până la călătoriile, prieteniile și experiențele sale umane și spirituale. Printre acestea din urmă, experiența deșertului ocupă un loc special, fiind considerat un ”spațiu de alegeri existențiale fundamentale, de intimitate și de întâlnire cu Dumnezeu, unde prin contemplație, încercări lăuntrice și luptă spirituală ajunge la cunoașterea fragilității și a limitelor sale și ale celuilalt, recunoscând în același timp importanța lacrimilor”.
Născut în Dalmația – astăzi pe teritoriul Croației – în jurul anului 347 și sfințit preot la Antiohia în 379, Ieronim a cunoscut personal numeroși Părinți ai Bisericii din Orient și din Occident, iar din 382 a devenit unul din cei mai apropiați colaboratori ai papei Damasus. Sunt anii în care pune bazele unui atașament nestrămutat față de Scaunul Apostolic al Romei, unde începe să revizuiască traducerile precedente ale Sfintelor Scripturi, în special ale Noului Testament. Ajunge la Betleem, unde va muri în 420, lăsând posterității o lucrare monumentală: o nouă traducere în latină a Vechiului Testament pe baza textului ebraic.
La 1600 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ieronim, papa Francisc îndeamnă la a privi cu atenție la ”vitalitatea misionară ieșită din comun exprimată de traducerea Cuvântului lui Dumnezeu în peste trei mii de limbi” de pe toată fața pământului. Gândul său se îndreptă în primul rând la nenumărații misionari cărora multe națiuni le datorează munca prețioasă de elaborare de gramatici, dicționare și alte instrumente lingvistice care oferă bazele comunicării umane, fiind un important vehicul pentru visul misionar de a ajunge la toți oamenii.
În fine, rezumând figura Sfântului Ieronim și iubirea sa pentru studii, papa a remarcat în scrisoarea apostolică faptul că ”una din problemele de astăzi, nu doar a religiei, este analfabetismul: lipsesc competențele hermeneutice care să ne facă interpreți și traducători credibili ai însăși tradiției noastre culturale”. De aceea, scrie papa Francisc, ”în mod special tinerilor, vreau să le adresez o provocare: porniți la drum în căutarea moștenirii voastre. Creștinismul vă face moștenitori ai unui patrimoniu cultural imens pe care trebuie să-l luați în posesie. Pasionați-vă de această istorie, este istoria voastră. Îndrăzniți să țineți privirea asupra acelui tânăr neliniștit, Ieronim, care, asemenea personajului din parabola lui Isus, a vândut tot ce avea ca să cumpere mărgăritarul de mare preț (cf. Matei 13,45).
Sfântul Ieronim este ”biblioteca lui Cristos”, notează mai departe papa Francisc, ”o bibliotecă perenă care șaisprezece secole mai târziu continuă să ne învețe ce înseamnă iubirea lui Cristos, o iubire care nu poate fi despărțită de întâlnirea cu Cuvântul său. De aceea, actualul centenar reprezintă o chemare la a iubi ceea ce Ieronim a iubit, redescoperind scrierile sale și lăsându-ne atinși de impactul unei spiritualități care poate fi descrisă, în nucleul său cel mai vital, ca o dorință nepotolită și pasionată după o cunoaștere tot mai mare a Dumnezeului Revelației”. Apoi, preluând cuvintele Sfântului Ieronim, papa Francisc îndeamnă: ”Citește deseori Dumnezeieștile Scripturi, mai mult, mâinile tale să nu lase niciodată cartea sacră”.
