Vatican News
POPE-MADAGASCAR/PRESIDENT Papa Francisc și președintele Madagascarului, Andry Rajoelina, plantând împreună un baobab. 

Papa Francisc, autorităților din Madagascar: corupția generează o sărăcie inumană

”Dezvoltarea unei națiuni nu se reduce la simpla creștere economică”: a spus papa Francisc la întâlnirea cu președintele și autoritățile malgașe, în primul discurs al călătoriei sale apostolice în Madagascar. Pontiful a îndemnat autoritățile să combată corupția, iar după întâlnire, a plantat împreună cu președintele malgaș un baobab, copacul simbol al insulei.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
7 septembrie 2019 – Vatican News.
Gestul sădirii unui copac de baobab în grădina Palatul Prezidențial poate cuprinde în sine întreaga semnificație a discursului pe care papa Francisc l-a adresat sâmbătă, 7 septembrie a.c., președintelui și autorităților Madagascarului: încredere în viitor, armonie cu natura, solidaritate între generații.

Papa a sosit pe insula din apropierea continentului african în seara de vineri, 6 septembrie a.c., fiind întâmpinat la aeroport de președintele țării, Andry Rajoelina, dar primele întâlniri oficiale au început în cursul dimineții de sâmbătă: vizita de curtoazie la președintele țării, rugăciunea Orei a Treia la mănăstirea călugărițelor carmelite, întâlnirea cu episcopii malgași, pelerinajul la mormântul primei Fericite a Bisericii locale, Victoria Rasoamanarivo (1840-1894) și, în fine, Veghea de rugăciune cu tinerii în Campusul Diecezan Soamandrakizay, de la periferia capitalei.

După ce a celebrat în cursul dimineții Sf. Liturghie în capela nunțiaturii din Antananarivo, papa Francisc a mers sâmbătă la Palatul Prezidențial ”Iavoloha” pentru întâlnirea cu președintele și autoritățile țării. ”Am venit ca semănător de pace și de speranță”, a scris pontiful în cartea de onoare a Președinției. ”Fie ca semințele sădite în acest pământ să aducă roade îmbelșugate pentru poporul malgaș. Domnul să vă binecuvânteze! Vă rog, rugați-vă pentru mine!”.

”Fihavanana” și legătura cu întregul

În amplul discurs adresat autorităților, reprezentanților diferitelor confesiuni religioase, ai societății civile și ai Corpului Diplomatic, papa Francisc a subliniat ”una din valorile fundamentale ale culturii malgașe”, așa numitul ”fihavanana”, un cuvânt local care exprimă ”spiritul de împărtășire, ajutor reciproc și de solidaritate”, alături de ”importanța legăturilor familiale, de prietenie și bunăvoință între oameni și față de natură”. În această optică, alternanța democratică pozitivă care a marcat viața politică a acestei țări după independență, a mai spus papa în discursul său, ”dovedește respectul față de complementaritatea stilurilor și a proiectelor”, arătând că ”politica este un vehicul fundamental pentru a construi spiritul civic și lucrările omului când este trăită ca slujire adusă colectivității umane”.

Progresul nu trebuie să uite de persoana umană

Papa Francisc a amintit aici cuvintele predecesorului său Paul al VI-lea care spunea că dezvoltarea unei națiuni ”nu se reduce la simpla creștere economică. Pentru a fi autentică, dezvoltarea trebuie să fie integrală, ceea ce înseamnă că trebuie să fie îndreptată spre promovarea fiecărui om și a omului întreg” (encic. Populorum progressio, 14).
Papa Francisc: «În această perspectivă, vă încurajez să luptați cu tărie și determinare împotriva oricărei forme endemice de corupție și de speculă care mărește disparitatea socială și să înfruntați situațiile de mare precaritate și de excluziune care generează întotdeauna condiții de sărăcie inumană».

Dezvoltare și ocrotirea mediului

În același timp, a mai spus pontiful, știm că ”nu putem vorbi de dezvoltare integrală fără a acorda atenție Casei noastre comune și fără să avem grijă de ea. Nu este vorba doar de a găsi mijloacele necesare pentru a proteja resursele naturale, ci de a căuta soluții integrale, care să țină cont de interacțiunile sistemelor naturale între ele și cu sistemele sociale. Nu există două crize separate, una a mediului și una socială, ci o singură și complexă criză socio-ambientală”.
Papa Francisc: «Frumoasa voastră insulă Madagascar este bogată în biodiversitate vegetală și animală, dar această bogăție este deosebit de amenințată de despădurirea excesivă în avantajul unui număr restrâns de persoane; degradarea ei compromite viitorul țării și al Casei noastre comune».

Pădurile care au supraviețuit, a remarcat pontiful în continuarea discursului său, sunt amenințate de incendii, braconaj, tăierile necontrolate de lemn prețios, în timp ce ”biodiversitatea vegetală și animală este în pericol din cauza contrabandei și a exportărilor ilegale”. Dacă este adevărat că, pe termen scurt, astfel de activități dăunătoare mediului susțin supraviețuirea populațiilor interesate, este necesar, cu toate acestea, ”a crea locuri de muncă și activități generatoare de venituri care să respecte mediul și să ajute persoanele să iasă din sărăcie. Cu alte cuvinte, nu poate să existe o adevărată abordare ecologică, nici o activitate concretă de ocrotire a mediului fără o justiție socială care să garanteze, generațiilor actuale, dar și celor viitoare, dreptul la destinația comună a bunurilor pământului”.

Globalizarea economică să nu strivească populația locală

Lărgind orizontul la comunitatea internațională, papa Francis a recunoscut în discursul său că ”ajutorul oferit de organizațiile internaționale la dezvoltarea țării este mare și face vizibilă deschiderea Madagascarului față de lume”. Cu toate acestea, ”există riscul ca această deschidere să devină o presupusă «cultură universală» care disprețuiește, îngroapă și suprimă patrimoniul cultural al fiecărui popor”.
Papa Francisc: «Globalizarea economică, ale cărei limite sunt din ce în ce mai evidente, nu ar trebui să ducă la omogeneizare culturală. Dacă suntem părtași la un demers în care respectăm prioritățile și stilurile de viață originare și în care expectativele cetățenilor sunt onorate, vom face în așa fel încât ajutorul furnizat de comunitatea internațională nu va fi unica garanție de dezvoltare a unei țări; va fi poporul însuși cel care, progresiv, își va asuma propria răspundere, devenind artizanul propriului destin».

Participarea Bisericii catolice la viața țării

La finalul discursului, papa Francisc a spus autorităților malgașe că Biserica își dorește să ”imite atitudinea de dialog a compatrioatei voastre Fericita Victoria Rasoamanarivo, pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a beatificat-o în timpul vizitei sale de acum treizeci de ani. Mărturia ei de iubire față propria țară și de tradițiile ei, slujirea celor mai săraci ca semn al credinței ei în Isus Cristos ne arată calea pe care suntem chemați la rândul nostru să o parcurgem”.
Papa Francisc: «Domnule președinte, doamnelor și domnilor, doresc să reafirm voința și disponibilitatea Bisericii Catolice din Madagascar de a contribui, într-un dialog permanent cu creștinii celorlalte confesiuni, cu membrii celorlalte religii și cu toți reprezentanții societății civile, la instaurarea unei adevărate fraternități care să valorifice întotdeauna așa numitul ”fihavanana”, promovând dezvoltarea umană integrală pentru ca nimeni să nu fie exclus. Cu această speranță, îi cer lui Dumnezeu să binecuvânteze Madagascarul și pe cei care locuiesc aici, să păstreze frumoasa voastră insulă pașnică și primitoare și să o facă prosperă și fericită! Vă mulțumesc!»

Din agenda de duminică a călătoriei apostolice în Madagascar menționăm Sf. Liturghie și rugăciunea ”Angelus”, vizita la așa numitul ”Oraș al Prieteniei” și întâlnirea cu preoții și persoanele consacrate.

Luni, 9 septembrie a.c., papa Francisc efectuează o călătorie apostolică în Mauritius, iar marți, 10 septembrie a.c., se întoarce la Roma.

07 septembrie 2019, 12:49