Angelus prayer by Pope Francis Angelus prayer by Pope Francis 

Bunurile materiale să nu fie scopul existenţei noastre: papa Francisc la "Angelus"

În acel timp, unul din mulţime i-a spus lui Isus: "Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!" Dar el i-a răspuns: "Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărţitor peste voi?" Apoi le-a zis: "Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie, deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui nu constă în ceea ce are!" Şi le-a spus o parabolă: "Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelşugată şi se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun recolta?» Apoi şi-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele şi îmi voi construi altele mai mari; voi aduna acolo tot grâul şi toate bunurile mele şi voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulţi ani. Odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te de viaţă!» Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ţi se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?» Aşa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu". (Lc 12,13-21)
Papa Francisc la rugăciunea Angelus de duminică, 4 august 2019

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

4 august 2019 – Vatican News. Referindu-se la Evanghelia din liturgia duminicii a 18-a din timpul de peste an, după sfântul Luca, capitolul 12, 13-21, în cuvântul de învăţătură care a însoţit rugăciunea antifonului marian Îngerul Domnului (Angelus), de duminică, 4 august, din Piaţa Sfântul Petru,  papa Francisc a pus în lumină îndemnul lui Isus de a sta departe de lăcomie, adică de aviditatea de a poseda, explicând totodată că, pentru a-i distrage pe ascultătorii săi de la umblarea pătimaşă după avere, Domnul le-a istorisit parabola bogatului necugetat care se crede fericit pentru că a avut norocul unei recolte excepţionale şi se simte în siguranţă graţie bunurilor acumulate. Însă, esenţa parabolei constă în contrastul dintre ceea ce preconizează cel bogat pentru sine şi ceea ce-i rezervă Dumnezeu.  

Papa Francisc: «Cel bogat pune înaintea sufletului său, adică înaintea lui însuşi trei consideraţii: numeroasele bunuri acumulate, siguranţa pentru mult timp pe care aceste bunuri par să i-o asigure şi liniştea şi bunăstarea nemăsurate (cf v. 19). Însă, cuvântul pe care i-l adresează Dumnezeu, îi anulează aceste proiecte. În loc de "mulţi ani", Dumnezeu îi indică momentul imediat, [spunându-i] "chiar în noaptea aceasta", fără "a se bucura de viaţă". Îi prezintă obligaţia restituirii sufletului şi judecata imediat succesivă. În ceea ce priveşte realitatea numeroaselor bunuri acumulate pe care cel bogat ar fi trebuit să fondeze totul, aceasta este acoperită de sarcasmul întrebării: "iar cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?" (v.20). În acest contrast se justifică apelativul "necugetat" cu care Dumnezeu i se adresează acestui om. El este nesocotit pentru că, după cum obişnuia, l-a renegat pe Dumnezeu, nu l-a luat în calcul."  

Evidenţiind concluzia parabolei formulată de evanghelist, pe care pontiful o consideră de o "eficacitate unică" [Aşa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu (v.21)], aceasta reprezintă "un avertisment care revelează orizontul spre care cu toţii suntem chemaţi să privim".

Papa Francisc: «Bunurile materiale sunt necesare pentru viaţă, dar nu trebuie să fie scopul existenţei noastre, ci un mijloc pentru a trăi în mod eficient şi în spiritul împărţirii cu cei mai nevoiaşi. Azi, Isus ne îndeamnă să luăm în considerare faptul că avuţiile pot să încătuşeze inima şi să o distragă de la adevărata comoară care este în ceruri. Şi sfântul Paul ne aminteşte acest lucru în a doua lectură din liturgia zilei: "Căutaţi cele de sus. […] Cugetaţi la cele de sus, şi nu la cele de pe pământ…"» (Col 3,1-2).

Pontiful a explicat că "aceasta nu înseamnă îndepărtarea de realitate, ci căutarea a ceea ce are cu adevărat valoare: dreptatea, solidaritatea, acceptarea celuilalt, fraternitatea, pacea, şi toate acele aspecte care constituie adevărata demnitate a omului".

Papa Francisc: «Înseamnă tinderea spre o viaţă realizată nu potrivit stilului mundan, ci după stilul evanghelic: de a-l iubi pe Dumnezeu cu toată fiinţa noastră şi de a-l iubi pe aproapele aşa cum l-a iubit Isus, adică în spiritul slujirii şi al dăruirii de sine. Iubirea înţeleasă şi trăită astfel este izvorul adevăratei fericiri, în vreme ce căutarea fără măsură a bunurilor materiale şi a bogăţiilor este deseori sursă de nelinişte, de adversitate, de încălcare a legii, de războaie.»

04 august 2019, 12:43