Iosif, sfântul care îi inspiră pe pontifi
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
19 martie 2019 – Vatican News. În timp ce doarme, întins lângă masa unde lucrează şi se îngrijeşte de necesităţile Bisericii universale, amintind că vocea lui Dumnezeu se poate ascunde şi în somn. De o viaţă, Jorge Mario Bergoglio păstrează în camera în care locuieşte şi lucrează o statuetă a sfântului Iosif care doarme, o reprezentare mai puţin cunoscută în Occident în comparaţie cu America Latină.
Şi în prezent, statueta iese în evidenţă în biroul său din Casa Sfânta Marta, prezenţa acesteia indicând devoţiunea papei Francisc faţă de sfântul pe care-l reprezintă, imaginea dobândind o popularitate mondială când – în urmă cu câţiva ani – papa a vorbit despre această imagine în cadrul Întâlnirii mondiale a familiilor, de la Manila. Acea mărturisire avea să reveleze o profundă încredere în forţa mijlocitoare a tatălui purtător de grijă al lui Isus şi o adâncă admiraţie faţă de rolul şi stilul sfântului Iosif.
Papa Francisc: «Ţin mult la sfântul Iosif pentru că este un puternic, al tăceri. Pe masa mea am o imagine a sfântului Iosif care doarme şi, atunci când am o problemă sau o dificultate, scriu un bilet pe o bucată de hârtie şi îl pun sub statueta sfântului Iosif astfel încât el să aibă un vis asupra celor scrise, adică să se roage pentru acea problemă!» (Întâlnirea mondială a familiilor de la Manila – 16 ianuarie 2015)
Numele şi cultul sfântului Iosif
După Petru au existat papi cu numele Ioan, Benedict, Paul, Grigore, însă nici unul cu numele Iosif. În arhiva pontificatelor nu apar papi cu numele Iosif. Însă, mulţi dintre ei, în special în ultimul secol, au primit numele Iosif la Botez ca o expresie a dorinţei de a propune ca model purtătorilor de grijă ai Bisericii figura celui care i-a purtat de grijă lui Isus.
Nu ar fi uşor de amintit lungul parcurs urmat de Biserică pentru stabilirea cultului sfântului Iosif, începând cu papa Sixt al V-lea care, la sfârşitul secolului al XV-lea, a fixat data de 19 martie ca sărbătoare a sfântului Iosif.
Sfântul Iosif în rugăciunile euharistice
Şi, amintim desigur primul decret liturgic din pontificatul papei Francisc, care a confirmat voinţa papei Benedict al XVI-lea. Mai exact, la 1 mai 2013, Congregaţia pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor a dispus, printr-un decret, ca în Rugăciunile euharistice să se menţioneze după numele Preacuratei Fecioare Maria, numele sfântului Iosif, Soţul ei, după cum urmează: "…Te rugăm ai milă de noi toţi, pentru ca, împreună cu Fericita Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, cu sfântul Iosif, soţul ei, … ."
Iosif, sfântul muncitorilor
În anul 1955, 1 mai cădea într-o zi de duminică şi Piaţa Sfântul Petru era plină de muncitori înscrişi în asociaţiile catolice ale lucrătorilor din Italia care, prin prezenţa lor, voiau să amintească întâlnirea avută cu papa Pius al XII-lea în urmă cu zece ani, la 13 mai 1945, cu o lună şi jumătate mai devreme faţă de încheierea unui război care sfâşiase Italia. Cu acea ocazie, Pius al XII-lea a formulat un discurs energic, îndemnând asociaţiile de lucrători creştini la angajare în favoarea păcii sociale şi, la final, un extraordinar cadou care a surprins şi a umplut de entuziasm.
Papa Pius al XII-lea: «Pentru a pătrunde această semnificaţie (…) avem bucuria de a vă anunţa decizia Noastră de a institui – cum de fapt am şi făcut – sărbătoarea liturgică Sfântul Iosif muncitorul, stabilind ca dată fixă a 1 mai. Vă place, dragi muncitori şi muncitoare, de acest dar al Nostru? Suntem siguri că sunteţi bucuroşi, pentru că smeritul muncitor din Nazaret nu doar reprezintă în faţa lui Dumnezeu şi a Sfintei Biserici demnitatea muncitorului cu braţele dar este şi un atent străjer al vostru şi al familiilor voastre.» (Sărbătoarea Sfântul Iosif Muncitorul – 1 mai 1955)
