”Protecția minorilor în Biserică”: papa Francisc cere măsuri concrete și eficace

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
21 februarie 2019 – Vatican News. ”Sfântul popor al lui Dumnezeu ne privește și așteaptă de la noi nu condamnări simple și previzibile, ci măsuri concrete și eficace care trebuie pregătite. Este nevoie de concretețe”. Cu aceste cuvinte, papa Francisc a deschis azi lucrările întâlnirii la vârf a episcopatului catolic pe tema ”Protecția minorilor în Biserică”.

Convocată de papa Francisc pentru zilele 21-24 februarie a.c., reuniunea își propune să abordeze stabilirea câtorva linii comune de acțiune în toată Biserica atunci când apar abuzuri comise de oameni ai Bisericii în dauna minorilor. Programul reuniunii din aceste zile cuprinde, printre altele, o slujbă de pocăință şi o Sf. Liturghie.

Lucrările reuniunii se desfășoară în Aula Nouă a Sinodului şi au început joi, 21 februarie a.c., la ora 9.00, cu o scurtă introducere prezentată de papa Francisc. Pontiful face referință în cuvântul său la o listă cu 21 de puncte de reflecție despre protecția minorilor în Biserică (vezi mai jos), listă pregătită în urma contribuțiilor primite de Comitetul de organizare din partea mai multor comisii și Conferințe episcopale.

Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru scurta introducere prezentată de papa Francisc:

«În fața plăgii abuzurilor sexuale comise de unii oameni ai Bisericii în dauna minorilor, m-am gândit să vă interpelez pe voi, patriarhi, cardinali, arhiepiscopi, episcopi, superiori ai ordinelor călugărești și responsabili, pentru ca toți împreună să ne predispunem în ascultarea Duhului Sfânt și cu docilitate față de călăuzirea sa să ascultăm strigătul celor mici care cer dreptate.

Apasă asupra întâlnirii noastre povara responsabilității pastorale și bisericești care ne obligă să discutăm împreună, de o manieră sinodală, sinceră și aprofundată despre felul în care să înfruntăm acest rău care afectează Biserica și omenirea.

Sfântul popor al lui Dumnezeu ne privește și așteaptă de la noi nu condamnări simple și previzibile, ci măsuri concrete și eficace care trebuie pregătite. Este nevoie de concretețe.

Începem, așadar, parcursul nostru înarmați cu credință și cu un spirit de cea mai mare îndrăzneală (”parresia”), de curaj și concretețe.

Ca material subsidiar, îmi permit să împărtășesc împreună cu voi câteva criterii importante, formulate de diverse Comisii și Conferințe episcopale – au ajuns la voi, eu le-am enumerat pe scurt. Sunt linii de călăuzire care ajută reflecția noastră și care vă vor fi înmânate acum. Ele sunt doar un punct de plecare, vin de la voi și se întorc la voi și care nu afectează creativitatea care trebuie să existe la această întâlnire.

Aș vrea să mulțumesc și în numele vostru Comisiei pontificale pentru ocrotirea minorilor, Congregației pentru doctrina credinței și membrilor Comitetului de organizare pentru munca excelentă desfășurată cu mare dăruire la pregătirea acestei întâlniri. Vă mulțumesc mult!

În sfârșit, îi cer Duhului Sfânt să ne susțină în aceste zile și să ne ajute să transformăm acest rău într-o oportunitate de conștientizare și de purificare. Fecioara Maria să ne lumineze ca să căutăm a îngriji rănile grave pe care scandalul pedofiliei l-a provocat fie în rândul celor mici, fie în rândul credincioșilor. Mulțumesc!»

***

În cele trei zile de lucrări (21-24 februarie 2019) au loc câte două sesiuni zilnice care încep la ora 9.00 și la ora 16.00, activitatea urmând să se încheie la ora 19.30. Prelegerile, dezbaterile și discuțiile în grupurile mici sunt grupate zilnic în jurul a trei teme specifice: joi - responsabilitatea, vineri - așa-numita ”accountability” sau cine și cui trebuie să dea cont și, în fine, sâmbătă - transparența.

Lucrările de joi, 21 februarie a.c., au în centrul atenției tema responsabilității. La 9.30 a fost prezentată prima prelegere a zilei, la care card. Luis Antonio Tagle a vorbit despre ”Mirosul oilor. A cunoaște suferințele lor și a vindeca rănile lor este în centrul îndatoririi păstorului”. A doua prelegere a zilei, la 10.15, a fost prezentată de mons. Charles Jude Scicluna și a avut ca subiect  ”Biserica, spital de campanie. Asumarea responsabilității”. Lucrările se reiau la ora 16.00 cu prelegerea card. Ruben Salazar Gomez despre ”Biserica într-un moment de criză: a înfrunta conflictele și tensiunile și a acționa cu hotărâre”.

Au fost invitați la această reuniune reprezentanți ai tuturor Conferințelor episcopale din lumea întreagă. Din România participă vice-președintele Conferinței episcopilor, mons. Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit al arhidiecezei romano-catolice de București, și reprezentantul Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică,  mons. Claudiu-Lucian Pop, episcop de Curie. Din R. Moldova participă episcopul diecezei romano-catolice de Chișinău, mons. Anton Coșa.

***

Puncte de reflecție

Elaborarea unui Vademecum practic, îngrijit de autoritate, în care să fie specificați pașii de făcut în toate momentele cheie ale apariției unui caz.

A se înzestra cu structuri de ascultare, alcătuite din persoane pregătite și experte, unde se efectuează un prim discernământ al cazurilor presupuselor victime.

Stabilirea criteriilor pentru implicarea directă a episcopului sau a superiorului ordinului religios.

Stabilirea unor proceduri împărtășite pentru analizarea acuzațiilor, protecția victimelor și dreptul la apărare al celor acuzați.

Informarea autorităților civile și a autorităților bisericești superioare în spirit de respect față de normele civile și canonice.

O revizie periodică a protocoalelor și normelor pentru salvgardarea unui ambient protejat pentru minori în toate structurile pastorale; protocoale și norme bazate pe principii de dreptate și caritate care trebuie să se integreze pentru ca activitatea Bisericii să fie conformă și în acest domeniu cu misiunea ei.

Stabilirea unor protocoale specifice pentru gestiunea acuzațiilor împotriva episcopilor.

Însoțirea, protejarea și îngrijirea victimelor, oferind tot sprijinul necesar pentru o vindecare completă.

Creșterea conștientizării cu privire la cauzele și consecințele abuzurilor sexuale prin intermediul unor inițiative de formare permanentă pentru episcopi, superiorii ordinelor religioase, clerici și operatorii pastorali.

Pregătirea unor parcursuri de îngrijire pastorală a comunităților rănite de abuzuri și itinerare de pocăință și de recuperare pentru cei vinovați.

Consolidarea colaborării cu toate persoanele de bună voință și cu operatorii mass-media pentru a putea recunoaște și a discerne cazurile adevărate de cele false, acuzațiile de calomnie, evitând ranchiuna și insinuările, bârfele și defăimările (cf. Discurs către Curia Romană, 21 decembrie 2018).

Ridicarea vârstei minime pentru căsătorie la 16 ani.

Stabilirea unor dispoziții care să reglementeze și să faciliteze participarea experților laici în anchete și în diversele grade de judecare a proceselor canonice referitoare la abuz sexual și/sau de putere.

Dreptul la apărare: este necesar să fie salvgardat și principiul de drept natural și canonic al prezumpției de nevinovăție până la dovada de vinovăție a celui acuzat. De aceea, este necesar să se evite publicarea unor liste de acuzați, chiar și din partea diecezei, înainte de ancheta preliminară și de condamnarea definitivă.

Respectarea principiului tradițional al proporționalității pedepsei în raport cu delictul comis. A delibera ca preoții și episcopii vinovați de abuz sexual în dauna minorilor să renunțe la slujirea publică.

Introducerea de reguli referitoare la seminariști și la candidații la preoție sau la viața călugărească. Pentru aceștia, să fie introduse programe de formare inițială și permanentă pentru a întări maturitatea lor umană, spirituală și psiho-sexuală, precum și relațiile lor interpersonale și comportamentele lor.

Efectuarea pentru candidații la preoție și la viața consacrată a unei evaluări psihologice din partea experților calificați și acreditați.

Indicarea unor norme care reglementează transferul unui seminarist sau al unui aspirant la viața călugărească dintr-un seminar în altul, precum și al unui preot sau al unui călugăr dintr-o dieceză sau congregație în alta.

Formularea unor coduri de conduită obligatorii pentru toți clericii, călugării, personalul de serviciu și voluntari, pentru a trasa limitele apropriate în relațiile personale. Specificarea calităților necesare pentru personal și voluntari și verificarea cazierului.

Ilustrarea tuturor informațiilor și a datelor privind pericolele abuzului și efectele acestuia, privind felul în care pot fi recunoscute semnele abuzului și felul în care să fie denunțate suspiciunile de abuz sexual. Toate acestea trebuie să fie realizate în colaborare cu părinții, profesorii, profesioniștii și autoritățile civile.

E necesar să fie înființat, acolo unde încă nu s-a făcut, un organism de acces facilitat pentru victimele care vor să denunțe eventualele delicte. Un organism care să se bucure de autonomie chiar și în raport cu autoritatea bisericească locală și care să fie alcătuit din persoane experte (clerici și laici), care să exprime atenția Bisericii față de cei care, în acest domeniu, se consideră ofensați de atitudini improprii din partea clericilor.