Cerca

Vatican News
Pope holds audience with the Members of the Diplomatic Corps În audiență la papa Francisc, membrii Corpului Diplomatic.  (ANSA)

Papa Francisc, Corpului Diplomatic: relațiile dintre țări nu pot fi dominate de forța militară

”Relațiile internaționale nu pot fi dominate de forța militară, de intimidări reciproce și de ostentația arsenalelor belice”: a spus papa Francisc primind azi în audiență membrii Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun cu ocazia tradiționalului schimb de urări de la începutul anului.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
7 ianuarie 2019 – Vatican News
. Cu ”unele considerații despre evenimentele trecute și despre provocările care ne așteaptă în viitorul apropiat”, papa Francisc a primit astăzi în audiență membrii Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun cu ocazia schimbului tradițional de urări de la începutul anului. În prezent, Sfântul Scaun are relații diplomatice cu 183 de țări, inclusiv cu România și R. Moldova.

Cu un amplu discurs în italiană, Suveranul Pontif a menționat câteva aniversări semnificative ce urmează să fie marcate în 2019, de la centenarul Societății Națiunilor până la căderea Zidului Berlinului, pentru a evidenția ”finalitatea diplomației multilaterale” urmând discursul prezentat în 4 octombrie 1965 de predecesorul său, Sfântul Paul al VI-lea, în fața Adunării Națiunilor Unite. Papa Francisc a evidențiat astfel ”elementele de contact” care există între diplomație și ”misiunea spirituală a Papei și, pe cale de consecință, a Sfântului Scaun”.

Primatul justiției și al dreptului

Primul dintre acestea este ”primatul justiției și al dreptului”. Papa și-a exprimat îngrijorarea privind ”tendințele de a face să prevaleze și de a urmări interesele naționale fără a recurge la acele instrumente pe care dreptul internațional le prevede pentru a rezolva controversele și a asigura respectarea dreptății, inclusiv prin intermediul Curților internaționale”. În acest sens, ”soluțiile reactive, emotive și pripite vor putea să ducă la creșterea consensului pe termen scurt, dar nu vor contribui cu siguranță la soluționarea problemelor mai radicale, dimpotrivă, le va amplifica”.

Apărarea celor slabi

Al doilea aspect îl reprezintă ”apărarea celor slabi”. Biserica, a subliniat pontiful, ”este dintotdeauna angajată în ajutorarea celui care este în nevoi și Sfântul Scaun s-a făcut în decursul acestor ani promotorul unor diverse proiecte de ajutorare a celor mai slabi, care au primit susținere și din partea diverșilor factori de la nivel internațional”. Papa a menționat aici, printre altele, inițiativele destinate populației de refugiați din Ucraina ”din cauza conflictului care continuă de aproape cinci ani și care a avut recente evoluții îngrijorătoare în regiunea Mării Negre”. Vorbind mai departe de migranți, Suveranul Pontif a spus că este necesar să se facă tot posibilul ”pentru ca persoanele să nu fie constrânse să-și abandoneze familia și națiunea sau să se poată întoarce în siguranță și în deplina respectare a demnității și drepturilor umane”. ”Orice ființă umană aspiră la o viață mai bună și mai fericită, iar provocarea migrației nu se poate rezolva cu o logică a violenței și a rebutului, nici cu soluții parțiale”. Printre celelalte categorii care recheamă principiul apărării celor slabi papa a menționat ”tinerii prezentelor generații”, din convingerea că ”tinerii sunt viitorul”, iar ”îndatorirea politicii este să deschidă drumurile viitorului”. Printre cei slabi care au nevoie de apărare se află și copii, pontiful afirmând și cu această ocazie că abuzurile comise unii membri ai clerului constituie ”o crimă printre cele mai rușinoase și nefaste”. Mai departe, papa a denunțat ”comportamentele violente asupra femeilor” și ”condițiile muncitorilor”.

”Punte între popoare și constructori de pace”

Amintind discursul sfântului Paul al VI-lea, papa Francisc a evidențiat că Națiunile Unite constituie ”o punte între popoare”. Printre roadele diplomației multilaterale de anul trecut, Suveranul Pontif a amintit acordul dintre Etiopia și Eritreea și înțelegerea dintre liderii Sudanului de Sud, încurajând aceeași cale de urmat pentru ”gravele tensiuni și sărăcia extinsă” din R. D. Congo, din Mali, Niger și Nigeria. O ”atitudine constructivă și soluții împărtășite” este necesară pentru a soluționa criza din Peninsula Coreeană, din Venezuela și în conflictul dintre israelieni și palestinieni, precum și în Yemen și Irak.

A regândi destinul nostru comun

Ultimul aspect al discursului a scos în relief a patra caracteristică a diplomației multilaterale care aduce în fața tuturor necesitatea de ”a regândi destinul nostru comun”, sau, prin cuvintele lui Paul al VI-lea, ”a ne gândi din nou la originea noastră comună, la istoria noastră, la destinul nostru comun”. În această privință, papa Francisc a dedicat un amplu pasaj comerțului cu arme, punând un accent deosebit asupra arsenalului nuclear. ”Îngrijorează în mod special”, a spus pontiful, ”faptul că dezarmarea nucleară, dorită de o manieră amplă și parțial realizată în deceniile trecute, în prezent lasă spațiul unei căutări de noi arme tot mai sofisticate și distrugătoare. În acest moment”, a întărit papa Francisc, ”doresc să reiterez că «nu putem să nu percepem un adânc simțământ de neliniște dacă ținem cont de consecințele umanitare și ambientale catastrofice care provin din orice utilizare a focoaselor nucleare. Drept care, considerând și riscul unei detonări accidentale a acestor arme printr-o greșeală de orice fel, trebuie condamnate ferm amenințarea folosirii lor – ’îmi vine să spun imoralitatea folosirii lor’, a adăugat papa Francisc – precum și posesia lor, tocmai pentru că existența lor este funcțională unei logici de frică ce nu privește doar părțile în conflict, ci întregul neam omenesc. Relațiile internaționale nu pot fi dominate de forța militară, de intimidări reciproce și de ostentația arsenalelor belice. Armele de distrugere în masă, în special cele atomice, nu generează altceva decât un înșelător simț de siguranță și nu pot constitui baza conviețuirii pașnice între membrii familiei umane, care trebuie să se inspire dintr-o etică de solidaritate» (Discurs la Simpozionul internațional despre dezarmare, 10 noiembrie 2017).

Papa Francisc a subliniat, în continuarea discursului său, necesitatea de ”a gândi din nou raportul cu planeta noastră”, în lumina recentului acord COP-24 de la Katowice. ”Pământul este al tuturor, iar consecințele exploatării sale se revarsă asupra întregii populații mondiale, cu efecte dramatice asupra unor regiuni”, a remarcat pontiful care a cerut ”un angajament mai hotărât din partea statelor pentru a întări colaborarea în a contrasta cu urgență îngrijorătorul fenomen al încălzirii globale”.

La finalul discursului, pontiful a menționat că pe 11 februarie Statul Cetății Vaticanului împlinește 90 de ani, iar pe 9 noiembrie se marchează 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. ”În contextul actual, în care predomină noi impulsuri centrifuge și tentația de a ridica noi cortine”, a încheiat papa, ”să nu se piardă în Europa conștiința beneficiilor – primul dintre toate, pacea – aduse de parcursul de prietenie și apropiere dintre popoare întreprins în a doua perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial”.

Decanul Corpului Diplomatic la Sf. Scaun

Cuvântul de salut a fost prezentat în calitate de decan al Corpului Diplomatic de ambasadorul Ciprului, George Poulides, care l-a salutat pe Suveranul Pontif, în contextul apropiatei călătorii papale în Panama pentru Ziua mondială a tineretului. Ambasadorul cipriot l-a salutat pe papa Francisc cu o expresie a Sf. Ioan Gură de Aur care spunea: ”Sufletul tânărului este statuia cea mai prețioasă dintre toate” (Împotriva detractorilor vieții monastice III, 7). De aceea, a încheiat diplomatul, ”să-i iubim pe tineri și să-i ajutăm să se îngrijească la rândul lor de casa noastră comună, planeta Terra, edificând un viitor în care demnitatea femeii și a bărbatului să regăsească centralitatea sa”. Ambasadorul Ciprului a mai spus că ”familia diplomatică recunoaște marea contribuție a Sf. Scaun la promovarea unei acțiuni eficace în domeniul migrațiilor globale prin intermediul unei strategii fondată pe patru piloni pe care Sanctitatea Voastră”, a remarcat diplomatul, ”i-ați identificat prin patru verbe: a primi, a proteja, a promova, a integra”.

07 ianuarie 2019, 13:15