2018.11.17 Premio Ratzinger 2018.11.17 Premio Ratzinger 

Să ne îndreptăm cu tot ceea ce suntem spre Dumnezeu: papa Francisc, la Premiul Ratzinger 2018

A avut loc sâmbătă, 17 noiembrie 2018, ceremonia de decernare a Premiului Joseph Ratzinger 2018, premiații fiind teologul german dna Marianne Schlosser și arhitectul elvețian Mario Bota.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
17 noiembrie 2018 – Vatican News
. ”Mulțumesc teologilor și arhitecților care ne ajută să ne ridicăm fruntea și să ne îndreptăm gândurile noastre spre Dumnezeu”: papa Francisc a încheiat cu aceste cuvinte discursul de la ceremonia de decernare a Premiului Ratzinger pentru teologie, acordat anul acesta teologului german dna Marianne Schlosser și arhitectului elvețian Mario Bota.

La ceremonia decernării, desfășurată în Sala Clementină din Palatul Apsotolic, au luat parte membrii Comitetului științific al fundației vaticane Joseph Ratzinger – Benedict XVI și numeroși invitați ai celor doi premiați. Anunțul privind laureații Premiului Ratzinger pentru teologie din 2018 și motivația alegerii au fost date la conferința de presă din 20 septembrie a.c. de pr. Federico Lombardi, S.I., președintele Consiliului de administrație al fundației vaticane. De adăugat că președintele Comitetului științific al fundației este condus de cardinalul Angelo Amato, S.D.B., care a fost, printre altele, secretarul Congregației pentru doctrina credinței.

Pontiful a elogiat, printre altele, alegerea Comitetului științific privind atribuirea Premiului unei femei, deși prof. Marianne Schlosser este a doua care primește înalta distincție după franțuzoaica Anne-Marie Pelletier. ”Este foarte important”, a subliniat papa, ”să fie recunoscut din ce în ce mai mult aportul feminin în domeniul cercetării teologice științifice și al învățământului teologic, domenii considerate vreme îndelungată teritorii aproape exclusiv ale clerului. Este necesar ca atare contribuție să fie încurajată și să găsească spațiu mai amplu, de o manieră coerentă cu creșterea prezenței feminine în diversele domenii de responsabilitate în viața Bisericii, în particular, și nu doar în domeniul cultural”. Papa Francisc a amintit, în acest sens, că Sfântul Paul al VI-lea a proclamat ca ”învățător al Bisericii” pe Sf. Tereza din Avila și pe Sf. Ecaterina din Siena, iar Sfântul Ioan Paul al II-lea pe Sf. Tereza a Pruncului Isus și Benedict al XVI-lea, pe Sfânta Hildegard von Bingen. De aceea, ”nu mai este îngăduită nicio îndoială cu privire la faptul că femeile pot să ajungă pe culmile cele mai înalte în inteligența credinței”.

Referindu-se la cel de-al doilea laureat al Premiului Ratzinger, arhitectul Mario Bota, papa Francisc a recunoscut că ”în toată istoria Bisericii, edificiile sacre au fost o rechemare concretă la Dumnezeu și la dimensiunile spiritului oriunde vestirea creștină s-a răspândit în lume; au exprimat credința comunității care crede, au primit-o contribuind la a-i da formă și inspirație rugăciunii ei. ”Efortul arhitectului creator de spațiu sacru în cetatea oamenilor”, a subliniat pontiful, „este așadar de cea mai înaltă valoare și trebuie recunoscut și încurajat de Biserică, în special atunci când există riscul de a uita de dimensiunea spirituală și de a dezumaniza spațiile urbane”.

În același timp, Sfântul Părinte s-a folosit de ”această frumoasă ocazie” pentru a îndrepta împreună cu ceilalți un gând de afecțiune și gratitudine spre papa emerit Benedict al XVI-lea. ”Ca estimatori ai eredității sale culturale și spirituale”, a spus pontiful adresându-se adunării de teologi și arhitecți de inspirație creștină, ”voi ați primit misiunea de a o cultiva și a o face să rodească în continuare, cu același spirit puternic eclezial prin care s-a distins Joseph Ratzinger încă din timpurile fecundei sale activități teologice tinerești, când a dat deja roade prețioase în Conciliul Vatican II, și apoi, într-un mod tot mai angajant, în etapele succesive ale lungii sale vieți de slujire, ca profesor, arhiepiscop, șef de departament și, în fine, ca păstor al Bisericii universale. Spiritul său privește în mod conștient și curajos la problemele timpului nostru și știe să scoată din ascultarea Scripturii în tradiția vie a Bisericii înțelepciunea necesară pentru un dialog constructiv cu cultura de astăzi. Pe această linie vă încurajez să continuați studiul scrierilor sale, dar și să înfruntați noile teme asupra cărora credința este solicitată la dialog, precum cele pe care le-ați amintit mai înainte și pe care le consider foarte actuale, referitoare la îngrijirea creației drept casă comună și apărarea demnității persoanei umane”.

Papa Francisc a încheiat discursul cu o imagine pe care Benedict al XVI-lea o prelua din scrierile Sfântului Bonaventura în discursul ținut cu ocazia vizitei sale la Bagnoregio: ”O frumoasă imagine a speranței” – sunt cuvintele papei emerit despre Sf. Bonaventura – ”o găsim într-una din predicile sale de Advent în care compară mișcarea speranței cu zborul de pasăre, care își întinde aripile cât mai larg cu putință și, ca să le miște, se folosește de toate puterile sale. Într-un anumit sens, pasărea se face ea însăși mișcare ca să se înalțe și să zboare. A spera înseamnă a zbura, spune Sf. Bonaventura. Dar speranța cere ca toate mădularele noastre să se facă ele însele mișcare și să se lanseze înspre adevărata înălțime a ființei noastre, spre făgăduințele lui Dumnezeu. Cel care speră – afirmă Sfântul – «trebuie să-și ridice capul, îndreptându-și spre înalt gândurile sale, spre înălțimea existenței noastre, adică spre Dumnezeu» (Sermo XVI, Dom. I Adv., Opera Omnia IX, 40°)” [Discurs la Bagnoregio, 6 septembrie 2009].

”Mulțumesc teologilor și arhitecților care ne ajută să înălțăm capul și să ne îndreptăm gândurile spre Dumnezeu”, a spus papa Francisc la finalul discursului său, adresând cele mai bune urări celor prezenți ”pentru ca nobila voastră activitate să fie întotdeauna îndreptată spre acest țel”.

Ajuns în 2018 la cea de-a opta ediție, prestigiosul ”Premiu Ratzinger” este acordat anual unor candidați aleși de Comitetul științific al Fundației vaticane Joseph Ratzinger – Benedict XVI din care fac parte cardinalul Angelo Amato, prefect emerit al Congregației pentru cauzele sfinților, cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, cardinalul Gianfranco Ravasi, președintele Consiliului pontifical al culturii, cardinalul Francisco Ladaria Ferrer, prefectul Congregației pentru doctrina credinței, și episcopul diecezei de Regensburg, mons. Rudolf Voderholzer. Alegerea candidaților din partea Comitetului științific are nevoie de confirmarea Sfântului Părinte.

Dacă inițial Premiul Ratzinger era acordat doar unor cercetători pentru excelența studiilor în domeniul teologiei, în ultimii ani s-a adăugat o secțiune dedicată reprezentanților din domeniul artelor care dialoghează cu patrimoniul valorilor creștine. În 2017, de exemplu, Premiul Ratzinger pentru teologie a fost acordat preotului catolic Karl-Heinz Menke și teologului de confesiune protestantă Theodor Dieter, în timp ce pentru secția artistică a fost premiat compozitorul de confesiune ortodoxă Arvo Pärt.

17 noiembrie 2018, 12:42